#StrăzidinConstanța – atunci și acum: Stațiunea Mamaia, lacul Siutghiol și insula Ovidiu. Călătorie în anii 1960


 
  • Călătoria noastrăm continuă cu stațiunea Mamaia. Pe parcusul celor prezentate până acum am expus exclusiv străzile din orașul Constanța, dar iată că ne îndreptăm și în zona stațiunilor. Sigur că începem cu celebra Mamaia. Luăm troilebuzul din centrul orașului și mergem pe bulevardul V.I. Lenin, astăzi bulevardul Mamaia.
Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Constanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științifică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pâmânt milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
 
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
 
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei  orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lasând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.  
 
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahileia Mihail, Tabacarie, Palazul Mare, Anadolchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sirbu, Palas C.F.R. 
 
„La drum pe promotoriile fostei cetăți tomitane“, prima parte a capitolului, ne plimbă prin Piața Independenței, unde este prezentată clădirea Sfatului Popular, actualul Muzeu de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe faleză, cu Cazinoul și statuia lui Mihai Eminescu sau pe bulevardul Stalin, actualul bulevard Tomis. 
 
A doua parte,  „Prin orașul care se revarsă peste zidurile tomitane“, duce lectorul de pe bulevardul Republicii, actualul bulevard Ferdinand, până pe bulevardul Lenin, actualul bulevard Mamaia. Printre altele sunt prezentate Hotelul și restaurantul Continental, Piața Unirii, Restaurantul „Modern“, Consiliul regional A.R.L.U.S.,  Comitetul regional al Crucii Roșii, Redacția ziarului „Dobrogea nouă“.
 
Tot al doilea capitol mai găzduiește o parte dedicată stațiunilor balneare. Aflăm aici detalii despre stațiunile Mamaia, Agigea, Eforie, Năvodari, Techirghiol și Vasile Roată.


 
Stațiunea Mamaia
 
Călătoria noastrăm continuă cu stațiunea Mamaia. Pe parcusul celor prezentate până acum am expus exclusiv străzile din orașul Constanța, dar iată ne îndreptăm și în zona stațiunilor. Sigur că începem cu celebra Mamaia. Luăm troilebuzul din centrul orașului și mergem pe bulevardul V.I. Lenin, astăzi bulevardul Mamaia. Încep să se întrevadă peisajele maritime fermecătoare de-o parte și alta. Ne apropiem de zona caselor de odihnă, a hotelurilor. Pe partea stângă a promenadei întâlnim restaurantul „Pescăruș“, iar mai în față se afla cinemascopul în aer liber. Iată-ne astfel ajunși în stațiunea Mamaia. În față, pe turnul unei clădiri se observa scris cu litere mari numele stațiunii.
 
Numele stațiunii derivă de la Mamakoi, un nume turcesc, înregistrat pe harta statică rusească din anul 1855. În limba turcă „mai“ înseamnă „unt“. Stațiunea propriu-zisă a fost înființată în anul 1906, istoria sa continuându-se cu boemitatea începutului secolului XX, continuându-se cu restricțiile din anii comunismului și ajungând la atmosfera de astăzi. Revenim în anul 1960. Ne îndrept spre portic. Pe aleea de mozaic a micului parc din fața pavilioanelor se aflau sute de cabine. Lângă plajă, restaurantul „Cazino-Mamaia“. Urcăm scările spre ieșire, ajungând în piațetă. Peste drum se află parcu Mamaia.
 
Cu pași repezi ajungem pe latura nordică a stațiunii, unde ne întâpina hotelul „Albastros“, construit în anul 1958, alături de restaurantul omonim. Astfel începem turul hotelurilor din zona Mamaia.


 
„Întilnim mai departe minunatul complex touristic al hotelului «Tomis», ridicat în anii 1958 -1959; are 204 camere cu 508 paturi. În interiorul hotelului, un restaurant luxos; alături, un restaurant-braserie. Tot aici se afla policlinica stațiunii.“
 
Lucrarea de față, scrisă și publicată în anii 60, prezintă și Castelul Reginei Maria, drept casă de odihnă, alterând și ducând informația într-o notă a imprecisului și vagului.
 
„Mai departe, întîlnim «un castel» care pînă la abolirea monarhiei a fost reședință regală. Astăzi, renovat, castelul a devenit casă de odihnă. Aceasta are o înfățișare pitorească, cuprinzînd în exterior elementele de construcție romînească tradițională: terase, cerdacuri și turnulețe care domină compoziția arhitecturală. Jocul plăcut al liniilor acoperișurilor și al foișoarelor accentuează într-o oarecare măsură stilul romînesc al epocii 1900 - 1930, atît cît proiectanții s-au priceput să-l folosească.“
 
Periplul de hoteluri – „Ialta“, „Internațional“, „Modern“, „Central“, „Palas“
 
În anul 1956 se construiește Hotelul „Ialta“, „un adevărat palat“, dotat cu restaurant, cantină, terasă de dans, și multe altele. Un„ alt mare edificiu“ era și hotelul „Internațional“, iar puțin mai departe, în nordul stațiunii s-au construit în anii 1958-1959, trei hoteluri: „Modern“, „Central“, „Palas“. În acele timpuri, stațiunea era administrată de „Întreprinderea de hoteluri și restaurante – Mamaia“.
 
„În apropiere s-a clădit în 1956 o casă de odihnă, hotelul «Ialta» un adevărat palat. Acesta se impune mai ales prin ritmica arcadelor, a pilaștrilor și a coloanelor, care formează porticul monumental al fațadei principale. Are 113 camere cu 311 locuri. În incinta hotelului au fost instalate o braserie și un restaurant.
 
Ajungem la un alt mare edificiu, hotelul «Internațional», clădit la 40 m de țărmul mării. Cuprinde 128 camere cu 228 locuri, balcoane și terase însorite, săli de lectură etc. El a fost reamenajat în 1956.
 
Puțin mai departe, în nordul stațiunii, lîngă plajă care continuă pînă la Navodari, s-au construit în anii 1958 - 1959, în timp record, alte trei hoteluri: «Modern», «Central» și «Palas», cu o capacitate de peste 1000 locuri, cu un restaurant - restaurantul «Modern» - magazine, cluburi și un bloc pentru anexele de deservire.“


 
Lacul Siutghiol
 
Trecem pe partea stângă a bulevardului, în parcul „1 mai“. În fața noastră lacul Siutchghiol ne proiectează o panoramă inedită. Siutghiol în limba turcă înseamnă „Lacul de lapte“. Cei trei autori alcutuiesc o descriere largă a lacului pe care o redăm în cele ce urmează:
 
„Asupra numelui lacului se mai dau și alte explicații: Siutghiolul este cunoscut pastorilor ca singurul lac din Dobrogea cu apa dulce, necesară adapatului turmelor. Din cele mai îndepartate timpuri, turmele venite din Ardeal treceau Dunarea cu podul plutitor la Hîrșova, apoi pe la Groapa Ciobanului și pe valea Casimcei se îndreptau spre bogatele izvoare de la Canara (Ovidiu) atît de puternice «încît puteau mișca o moară țărănească». Dacă Mamaia din apropiere este «satul untului», nu poate oare din aceeași cauză să se nunumească și Siutghiolul «lacul laptelui»?“
 
Aproape de cartierul Palazul Mare, la o adâncime de  un metru se zăresc lespezile unui drum antic, despre care autorii notează că ar data din perioada romană, sec II-VI. Ne îndreptăm spre complexxul sportiv. În drum se remarcă și casa-vapor a bazei sportive nautice mamaia.
 
Insula Ovidiu
 
La marginea lacului, se găsește debarcaderul I.T.C. II, de unde turiștii puteau lua o barcă pentru a se plimba pe lac. Astfel se putea ajunge pe insula Ovidiu, o limbă de pâmânt, încărcat de o sumedenie de legende. Autorii condeiază detalii captivante despre insula:
 
„Insula poartă pecetea trecutului prin câteva urme de așezare antică; poate ca pînă aici ducea drumul roman al cărui pavaj se zărește sub apa limpede și lină a lacului, lîngă cartierul Palazul Mare. Se spune că poetul Ovidiu venea din cînd în cînd aici.“
 
Va urma.
 
Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Citește și:

#StrăzidinConstanța - atunci și acumLa pas prin Constanța anilor 1960. Șoselele Mangaliei, Cerealelor, Filimon Sîrbu și străzile Eternității, T. Burada, Liniștii, Labirint, Papadopol
 
 
 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Adamclisiul și Canara

#GhidDobrogean1924: „Împrejurimile Constanței“ - Adamclisiul și Canara

1643
#citeșteDobrogea: Forța de muncă în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Forța de muncă în Dobrogea interbelică

1321
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Cazinoul, Sala de arme, Monumentul Eroilor

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Cazinoul, Sala de arme, Monumentul Eroilor

2065
#citeșteDobrogea: Instituții bancare în Dobrogea în prima jumătate a secolului XX

#citeșteDobrogea: Instituții bancare în Dobrogea în prima jumătate a secolului XX

1944
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult (II)

2108
#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult

#GhidDobrogean1924: „Ce e de văzut la Constanța?“ - Așezăminte de cult

2529
#citeșteDobrogea: Activitatea portuară în Sulina interbelică și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial

#citeșteDobrogea: Activitatea portuară în Sulina interbelică și în perioada celui de-al Doilea Război Mondial

1859
#GhidDobrogean1924: Situația învățământului constănțean în perioada interbelică

#GhidDobrogean1924: Situația învățământului constănțean în perioada interbelică

2101
#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (II)

#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (II)

2555
#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (I)

#GhidDobrogean1924: O plimbare prin Constanța interbelică (I)

2174
Constanța culturală: Retrospectiva volumelor lansate în Constanța în anul 2022

Constanța culturală: Retrospectiva volumelor lansate în Constanța în anul 2022

1479
#citeșteDobrogea: Portul Mangalia în perioada interbelică

#citeșteDobrogea: Portul Mangalia în perioada interbelică

1968
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Odihna și tratamentele la mare în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Odihna și tratamentele la mare în anii 1960

2293
2022: Retrospectiva demersurilor inițiate de ZIUA de Constanța dedicate memoriei culturale dobrogene

2022: Retrospectiva demersurilor inițiate de ZIUA de Constanța dedicate memoriei culturale dobrogene

2562
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Histria în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Histria în anii 1960

2403
#citeșteDobrogea: Activitatea sindicală în Dobrogea interbelică

#citeșteDobrogea: Activitatea sindicală în Dobrogea interbelică

2105
​#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Murfatlar în anii 1960 (GALERIE FOTO)

​#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Murfatlar în anii 1960 (GALERIE FOTO)

2670
#citeșteDobrogea: Colonizările agricole după Primul Război Mondial, în localităţile dobrogene

#citeșteDobrogea: Colonizările agricole după Primul Război Mondial, în localităţile dobrogene

2572
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Adamclisi în anii 1960

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: Excursie la Adamclisi în anii 1960

2459
#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Mangalia anilor 1960 (GALERIE FOTO)

#StrăzidinConstanța - atunci și acum: La pas prin Mangalia anilor 1960 (GALERIE FOTO)

2201