Un aventurier american în Dobrogea anului 1925 (II): Jurnalul lui Negley Farson şi haiducii Deltei


În urmă cu aproape un veac, pe timpul călătoriei lui Negley Farson, Delta Dunării şi nordul Dobrogei erau locuri în care existau destule primejdii. Autorităţile române ţineau situaţia sub control în zona oraşelor, dar în locurile sălbatice te puteai întâlni adesea cu tot felul de tâlhari. Erau anii 20, o perioadă în care zona aceasta a căpătat o celebritate nedorită din cauza unor bandiţi (numiţi adesea romantic "haiduci") care făceau legea prin păduri, prin bălţi şi pe drumurile rurale.






"... Eram pe tărâmul lui Cocoş şi al lui Vârlan, al teribilului Litchinski sau al romanticului Terenti. Eram măcinaţi de dorinţa de a întâlni măcar pe unul dintre ei, de a putea fi faţă în faţă cu aceşti briganzi pitoreşti, dar pe de altă parte ne temeam că am putea să dăm totuşi de ei".


Negley Farson şi Eve Stoker au ajuns în Dobrogea la bordul iahtului "Flame" în toamna anului 1925, când forţele de ordine din România nu reuşiseră încă să scape de pericolul tâlharilor nord-dobrogeni. "Litcinski", Simion Licinski era un vechi tâlhar ucis de jandarmi în 1891 dar amintirea sa nu dispăruse, după cum se poate observa şi în scrierea aventurierului american.


Dacă Licinski era doar o amintire, nu acelaşi lucru se putea spune şi despre ceilalţi. "Terenti" este, bineînţeles, celebrul Terente, adică Ștefan Vasali, lipovean originar din comuna tulceană Carcaliu şi care a dat numeroase lovituri în bălţile Brăilei. Când Farson a ajuns în Dobrogea, Terente era fugit, trăind în exil dincolo de graniţele României. El avea să se întoarcă în ţară, unde avea să fie împuşcat pe 4 iunie 1927.


Un alt tâlhar menţionat de Farson este Cocoş, adică Gheorghe Stroe, şi care împreună cu tovarăşul şi cumnatul său Gherasim (şi cu soţiile surori) dădeau numeroase jafuri în nordul şi nord-vestul Deltei. Cocoş avea să fie împuşcat abia pe 21 septembrie 1929 în satul Principesa Ileana (azi sat Pătlăgeanca, comuna Ceatalchioi). Al patrulea bandit menţionat este Vasile Vârlan, care a acţionat tot în anii 20 în zona Slava Rusă - Slava Cercheză - Babadag.


În jurul acestor personaje se creaseră tot felul de legende, iar asta nu putea decât să îl atragă pe un aventurier precum americanul Negley Farson. Toţi cei patru erau tâlhari la drumul mare, bandiţi, dar numeroasele legende şi poveşti ţesute în jurul lor le creaseră popularitate, ei fiind adesea văzuţi de oamenii sărmani ca nişte veritabili haiduci ce luau de la bogaţi şi dădeau la săraci.


Străinii de pe iahtul "Flame" adună avizi toate aceste poveşti şi informaţii legate de "haiducii" dobrogeni. Cele mai multe sunt, evident, cele legate de Terente "Regele Bălţilor": "Terenti a reuşit să desfidă întreaga armată română. Nu îi plăceau deloc soldaţii şi ucidea dintre ei de fiecare dată când avea ocazia. Nu îi plăceau nici cei din marină, pentru că în tinereţe chiar el dezertase de acolo. Acest tâlhar de 25 de ani (n.a. în 1925 avea de fapt aproape 30 de ani) operează vizavi de Galaţi, i-am văzut zona de acţiune. Nimeni nu îl poate prinde şi nici n-a fost prins încă... Acest individ are o barcă rabatabilă (!), pe care o poate căra sub braţ. Are şi garderoba de costume a unui adevărat actor. Poate să apară oricând travestit în ţăran, marinar, soldat şi de câteva ori îmbrăcat chiar ca şi colonel. În costume de ofiţer îi place cel mai mult. El este mereu gata de ceva diabolic... Într-o noapte a auzit că o rudă de a sa se însoară la Brăila. S-a deghizat, s-a urcat în barcă şi a trecut fluviul ajungând în marele port românesc de cereale. A intrat în toată gloria sa şi a zis "Daţi-mi voie să vi-l prezint pe domnul Terente!" Bineînţeles că lumea a intrat în panică, unii au vrut să sară pe geam... Dar Terenti a spus: "Hei, fiţi atenţi la mine, băieţi. N-am de gând să vă răpesc, fiţi calmi... Tot ce vreau e să-mi aduceţi o sticlă de şampanie şi una de vermut şi o să beau în sănătatea miresei"... După o seară plăcută, cu vin, curcan şi şuncă a zis "Noapte Bună, domnilor, Vă las în pace", s-a ridicat, s-a urcat în barca lui şi a plecat...".


Faima lui Terente a crescut datorită articolelor din presa vremii şi mai ales pe fondul încercărilor eşuate ale autorităţilor de a-l prinde. Au fost aduşi sute, dacă nu mii de soldaţi care au împânzit bălţile şi tot nu au putut da de urma lui. Când a plecat în exil, se spune că oamenii cu stare din nordul Dobrogei se rugau ca autorităţile să nu îl extrădeze din cine ştie ce alt ungher al Europei: "Vă rugăm, nu faceţi asta. O să evadeze iar problemele noastre or să reînceapă..."


Atras de acest miraj al haiducului român, Negley Farson mai prezintă câteva legende, auzite de la localnici şi care confereau acestor tâlhari aure de justiţiari. Aşa sunt şi două poveşti cu deja decedatul Licinski şi despre care se ştia că vânase soldaţi, doar de plăcere, ca sport! Locuitorii săraci aveau însă legende în care acesta apărea ca un veritabil haiduc.


Se spunea că, odată, Licinski s-ar fi întâlnit cu o femeie ce îşi ducea vaca la târg, pentru a o vinde. Ea i-ar fi zis banditului că vinde animalul pentru a-şi putea plăti taxele la stat. Auzind aşa ceva, Licinski i-a dăruit femeii 200 de lei (cât erau taxele) şi a lăsat-o să plece acasă, cu tot cu vita ei. Altădată, se spune că Licinski ar fi jefuit o căruţă poştală undeva pe plaja dintre Sulina şi Sfântu Gheorghe. De unul singur, el i-a dezarmat pe cei doi soldaţi şi pe subprefectul de poliţie care păzeau o sumă foarte mare (n.a. echivalentul a 10.000 de dolari - spune Farson). După aceea, Licisnki le-a zis celor trei: "Domnilor. Să vă întoarceţi luni aici şi veţi găsi căruţa. Nu am de gând să vă fur caii..." Luni, jandarmii s-au întors în număr mare şi au găsit căruţa la locul arătat. De urma lui Licinski, nici gând însă...


Farson îşi încheie evocarea haiducilor din Deltă cu Cocoş. Se spunea că acesta s-ar fi întâlnit într-o zi cu o femeie ce avea în căruţă foarte multe oale, pe care dorea să le vândă la târg. Banditul i-a ordonat să le spargă pe toate, apoi a pus-o să numere toate cioburile. După ce femeia a făcut asta, Cocoş i-a dat câte un leu pentru fiecare ciob în parte, oferindu-i astfel femeii o adevărată mică avere!


Într-o zi, se spune, acelaşi Cocoş a oprit pe un drum de ţară o femeie. I-a ordonat să meargă la oraş (n.a. la Tulcea probabil) să intre în grajdul celui mai bogat om de acolo şi să îi aducă doi cai. În schimbul cailor, femeia i-a dat proprietarului văduvit o chitanţă de la Cocoş, rămânând ca acesta să îşi regleze mai târziu conturile cu bogătaşul respectiv...


Din fericire pentru el, americanul Negley Farson nu s-a întâlnit cu niciunul dintre bandiţii ce acţionau în anii 20 în nordul Dobrogei şi în Delta Dunării. El şi "Crew" şi-au continuat călătoria, ajungând în cele din urmă la Marea cea Mare, punctul terminus al aventurii lor danubiene...


Bibliografie

Negley Farson - Sailing Across Europe, Huntchinson and Co. Ltd Paternoster row, London, 1925; www. archive.org, openlibrary. internet archive, pdf


Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    


Sursa foto: „Analele Dobrogei“, anul 9, vol. 2, 1928, publicaţie disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanţa 


Citeşte şi:

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

Un aventurier american în Dobrogea anului 1925 (I): Jurnalul lui Negley Farson şi poveştile Dunării


Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

#DobrogeaDigitală. „Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache:  Despre colecționarii de tanagre, statuetele artistice ale antichității

#DobrogeaDigitală. „Tanagra. Callatis. Măşti şi figurine din atelierele de la Mangalia”, de Vasile Canarache: Despre colecționarii de tanagre, statuetele artistice ale antichității

803
#citeșteDobrogea: Ex Ponto și orchestra sa epică, celebrând un sfert de veac de existență a breslei scriitoricești dobrogene

#citeșteDobrogea: Ex Ponto și orchestra sa epică, celebrând un sfert de veac de existență a breslei scriitoricești dobrogene

747
#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: „Revendic libertatea personală, cu condiţia să fie creatoare, nu distrugătoare”

#DobrogeaDigitală - „Uraganul istoriei. Bombe și boemă. Pagini de jurnal intim (1941-1945)”, de Pericle Martinescu: „Revendic libertatea personală, cu condiţia să fie creatoare, nu distrugătoare”

728
#CitesteDobrogea: 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

#CitesteDobrogea: 3 august 1941. Bombardament al aviației sovietice asupra Constanței. Catedrala și Peninsula au fost distruse

1189
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pe unde ar trebui să treacă linia ferată către Tulcea?

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pe unde ar trebui să treacă linia ferată către Tulcea?

1131
Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase

Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase

2079
La 20 de ani, șugubățul actor Nicu Constantin debuta în televiziune, alături de Margareta Pâslaru și Marina Voica (video)

La 20 de ani, șugubățul actor Nicu Constantin debuta în televiziune, alături de Margareta Pâslaru și Marina Voica (video)

2186
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Scarlat Lambrino, despre arheologia Dobrogei

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Scarlat Lambrino, despre arheologia Dobrogei

1760
#DobrogeaDigitală: Ioan Borcea, savantul care a pus în valoare paradisul stepei de la Agigea

#DobrogeaDigitală: Ioan Borcea, savantul care a pus în valoare paradisul stepei de la Agigea

2034
Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață

Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață

1353
#DobrogeaDigitală - „Din suferințele administrative ale dobrogenilor”, de Constantin D.Pariano: „S’au dat comunele pe mâna unor primari, cari cred că le au în arendă”

#DobrogeaDigitală - „Din suferințele administrative ale dobrogenilor”, de Constantin D.Pariano: „S’au dat comunele pe mâna unor primari, cari cred că le au în arendă”

1056
Medgidia în perioada regimului comunist (1965-1968) (galerie foto)

Medgidia în perioada regimului comunist (1965-1968) (galerie foto)

1716
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „O sfânt ideal al dreptăţii, câte nelegiuiri se săvârşesc în numele tău!”

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „O sfânt ideal al dreptăţii, câte nelegiuiri se săvârşesc în numele tău!”

1115
#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pentru a salva orașul și județul, e nevoie de conlucrare, uniune și „dezbrăcare” de patimi

#DobrogeaDigitală-„Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: Pentru a salva orașul și județul, e nevoie de conlucrare, uniune și „dezbrăcare” de patimi

1377
#DobrogeaDigitala - „Amintiri și povestiri“, de Garabet Kümbetlian: Oameni speciali și „crâmpeie de viață”

#DobrogeaDigitala - „Amintiri și povestiri“, de Garabet Kümbetlian: Oameni speciali și „crâmpeie de viață”

1693
#DobrogeaDigitală - „Lacrămă Ardealul”, de Carmen Aldea Vlad:  Amintiri despre muzicianul și omul Aurel Manolache, povestite de Alexandru Jula

#DobrogeaDigitală - „Lacrămă Ardealul”, de Carmen Aldea Vlad: Amintiri despre muzicianul și omul Aurel Manolache, povestite de Alexandru Jula

1358
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „De la gazetăria de căpătuială până la cea de principiu e o distanţă ca de la vierme la un astru”

1314
In Memoriam Teofil Sauciuc-Săveanu, cel care a scos la vedere orașul Callatis

In Memoriam Teofil Sauciuc-Săveanu, cel care a scos la vedere orașul Callatis

1180
Dobrogea în anul 1891 (II). Căsătorii și știință de carte

Dobrogea în anul 1891 (II). Căsătorii și știință de carte

1776
#DobrogeaDigitală – „Lacrămă Ardealul”, de Carmen Aldea Vlad:   Omagiu „cardinalului muzicii românești” - Alexandru Jula, la 86 de ani de la naștere. O nouă carte în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

#DobrogeaDigitală – „Lacrămă Ardealul”, de Carmen Aldea Vlad: Omagiu „cardinalului muzicii românești” - Alexandru Jula, la 86 de ani de la naștere. O nouă carte în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța

1854