Zeii orașului Tomis (I) - Metropola toleranței religioase


În urmă cu aproximativ 1800 de ani, Tomis, (veche colonie a grecilor din Milet) a devenit cel mai important oraș al Scythiei Minor, întrecând vechile sale rivale vest-pontice, Histria și Callatis. De altfel, la sfârșitul sec.III d.H, odată cu reformele împăratului Dioclețian, urbea Tomisului devenea oficial capitală a Micii Sciții - acum provincie de sine stătătoare, desprinsă din mai vechea și mai vasta Moesie Inferior.


În secolele II-III d.H, Tomisul a început să se deezvolte continuu, ajungând un oraș-port extrem de dezvoltat economic, cu o populație numeroasă și multi-etnică, o "adevărată metropolă a Pontului Stâng". Aici trăiau, deopotrivă, băștinași geți, greci, romani, orientali, și mulți alți membri ai unor neamuri ("barbare" sau "civilizate"), pe care marea putere a vremii, Imperiul Roman, reușise să le supună.


Până în secolul IV d.H (când creștinismul devine acceptat iar apoi ajunge religie dominantă), Roma a acceptat și tolerat toate religiile în care supușii săi credeau.
De aceea, într-o urbe precum Tomis, locuitorii se închinau zeilor de tot felul.
Erau adorate divinitățile panteonului greco-roman, cele ale autohtonilor (zeități tracice și getice), dar și zei orientali, originari din Asia Mică sau din Nordul Africii.


În această serie de materiale ne propunem să deslușim parte din acest univers complex al credințelor. Pentru a reuși acest lucru, aducem drept dovezi numeroasele vestigii arheologice, inscripții în limba greacă și latină, descoperite de-a lungul ultimelor veacuri.
Aceste texte epigrafice ne ajută să îi cunoaștem și să îi înțelegem mai bine pe cei care au locuit pe aceste locuri (pe raza modernului oraș Constanța), în urmă 2000, 1800 sau 1700 de ani... Vom pune accentul pe piese mai puțin cunoscute publicului larg, pentru că celebrele și binecunoscutele statui de zeități din Tezaurul de Sculpturi (Glykon, Fortuna cu Pontos, Nemesis, Isis, etc), au mai fost prezentate anterior, în detaliu.


Din dedicații sau texte funerare aflăm și amănunte prețioase precum funcțiile tomitanilor care ridică, închină aceste monumente. Aflăm rangul lor, uneori vârsta, și chiar unele date despre viața lor, despre familiile lor. Ei fac adesea referire (și închinăciune) împăraților de la acea vreme, iar acest lucru i-a ajutat mereu pe epigrafiști să dateze, uneori cu mare exactitate, aceste artefacte.


Începem prezentarea zeităților adorate la Tomis cu o dedicație ce se găsește pe un altar înalt de 1,50 m și care se află astăzi la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.
Este o dublă dedicație în limba greacă, făcută unuia dintre cei mai importanți zei ai panteonului greco-roman, lui Apollo, zeul artelor, al luminii și nu numai, întrucât el poate fi întâlnit purtând numeroase epitete și având numeroase atribute (ex.Ietros - Tămăduitorul, cum apare la Histria). Acest lucru se poate observa și în inscripțiile aflate pe cele două fețe de altar și pe care le redăm mai jos:


"Lui Apollo Agyeus, potrivit oracolului, pentru mântuirea și victoria Imperatorului Caesar Marcus Aurelius, Armenicul, Particul, Medicul, și pentru sănătatea și mântuirea și prosperitatea Metropolei Tomis".
Cel de al doilea text de pe altar a fost tradus astfel: "Noroc bun! lui Apollo Agyeus, potrivit Oracolului, fiind guvernator Catonius Vindex, sub magistratura lui Flavius Theodorus,pentru a doua oară pontarh".


Altarul a fost închinat așadar în vremea împăratului-filozof din sec.II d.H, Marcus Aurelius. După supranumele cu care acesta este prezentat (dobândite după victorii împotriva anumite popoare - armeni, parți, mezi) s-a stabilit că monumentul a fost creat după anul 166 d.H, dar nu mai târziu de 172, când va căpăta încă un supranume, Germanicus. (n.a. sursă informație ISM II, 116 (1)). Mai mult, textele ne spun și ce guvernator și magistrat erau în funcție la vremea aceea (166-172 d.H)


Menționam anterior despre mai multe atribute și epitete care îi însoțesc adesea pe zeii lumii greco-romane. Așa se întâmplă și cu Apollo/Apollon, divinitate extrem de populară în orașe ioniene (Tomis, Histria). În incripțiile altarului despre care vorbim apare termenul Agyeus, care îl recomandă pe zeu și ca protector al drumurilor. Nu e singurul caz din Dobrogea în care este menționat acest Apollo Agyeus, întrucât el apare astfel și într-o inscripție de la Callatis.


O altă inscripție interesantă face referire la Poseidon, zeul mărilor, care în texte, la Tomis, apare rar sub forma sa greacă (n.a. la romani era Neptun), deși este una marile divinități ale panteonului olimpian.
Textul, aflat pe un altar votiv și datat în sec.II d.H, a fost tradus astfel: "Lui Poseidon Helikonios, Poseidonios i-a consacrat acest monument, ca mulțumire".


Ca și Apollo, Poseidon își avea și el mai multe epitete. Aici apare ca Helikonios, adică "cel din Helike", un oraș care a existat în antichitate, în regiunea Achaia, în nordul Peninsulei Peloponez. Zeul Mării era protectorul polisului și își avea un mare templu pe țărm. Ironia sorții, în 373 î.H, orașul a fost distrus în totalitate de un tsunami devastator. Existența sa a fost considerată doar o legendă, până în 2001, când au fost descoperite ruinele sale submerse.


Imaginea lui Poseidon Helikonos a supraviețuit însă și după distrugerea antică a orașului Helike. Un alt templu al divinității a fost construit în Asia Mică, pe Muntele Mycale (n.a. azi în Peninsula Dilek, S-V Anatoliei, Turcia). La acea vreme, vestul Anatoliei era parte componentă a lumii grecești și patrie a ionienilor. De altfel, Templul lui Poseidon, de pe Mycale, era locul de sfat al Ligii celor 12 polisuri Ioniene.


Ținând cont de aceste elemente, foarte probabil, dedicantul din Tomis, acel Poseidonios, era la rândul lui originar din vestul Asiei Mici și implicit, adorator al zeului mării.


(Va urma)


Bibliografie:
- "Inscripțiile din Scythia Minor, grecești și latine (ISM II) - Tomis și teritoriul său"; Culese, traduse, însoțite de comentarii de Iorgu Stoian, Indici de Alexandru Suceveanu, Editura Academiei RSR 1987.
- Iorgu Stoian - "Tomitana - Contribuții epigrafice la istoria cetății Tomis", Editura Academiei RPR, 1962
- Livia Buzoianu, Maria Bărbulescu - "Tomis - Comentariu istoric și arheologic", MINA Constanța, Editura Ex-Ponto 2012
- "Revista Pontica" (informații din numerele editate în perioada 1969 - 2018)


Sursă foto: Inscripțiile din Scythia Minor, grecești și latine (ISM II) - Tomis și teritoriul său


Despre Cristian Cealera

Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

Dobrogea în anul 1891 (III). Natalitate și speranță de viață




 

Ti-a placut articolul?



Nume:

Email:

Comentariu*:

Din aceiași categorie

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

Medgidia în perioada 1979- 1988 (galerie foto)

531
#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I): Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

398
#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

#DobrogeaDigitală - „Armeni de seamă din România” (I): Celebrul artist constănțean Harry Tavitian aniversează astăzi 68 de ani. La mulți ani!

1367
#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Constanța, „metropola Pontului Euxin”

1117
#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

#DobrogeaDigitală: In memoriam Ion Barbu – „Nu-mi venea să cred mă aflam în preajma poetului şi matematicianului”

1025
#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

#DobrogeaDigitală - „Umbre pe pânza vremii“, de Pericle Martinescu: Panait Istrati, stăpânul cărților

1333
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David:  „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, de Gelu Culicea, Alina Sin și Iuliana David: „Greșeli de neiertat” într-un lăcaș de cult dobrogean

1078
#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”:  Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

#DobrogeaDigitală - „Familia regală a României şi meleagurile călărăşene”: Acum 145 de ani se punea piatra de temelie a Castelului Peleș, bijuterie datorată regelui Carol I

916
Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

Zeii orașului Tomis (III) - Iupiter Optimus Maximus și așezările din teritoriul urbei

1945
#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

#citeșteDobrogea: Boris Caragea și efigiile Constanței

1573
#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian:  „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

#DobrogeaDigitală - „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor”, de Simion Tavitian: „Haig Acterian are meritul de a se fi numărat printre spiritele înainte-mergătoare ale vremii sale”

1566
Marea și muzica. Concerte de weekend

Marea și muzica. Concerte de weekend

1402
#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

#DobrogeaDigitală - „Dobrogea nouă pe căile străbunilor”, de V.Stroescu și N.Pantely Stanciu: Nunți, botezuri și cafea

1633
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:  Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

1068
#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

#DobrogeaDigitală: Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

1612
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: Planurile construirii canalului Dunăre - Marea Neagră, din urmă cu un veac

2318
Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

Zeii orașului Tomis (II) - Triada din Eleusis și alte divinități

1098
#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

#citesteDobrogea: Patru ani fără Virgil Coman

1724
#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu:   Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu: Curioasele aventuri spirituale ale artistei Magdalena Rădulescu, fiică a unui mare avocat constănțean

1198
#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

#DobrogeaDigitală – revista „Analele Dobrogei: „A pune în dubiu stăpânirea românească asupra Dobrogei, înseamnă a clătina însăşi temelia ţării”

1157