Constanta de odinioara in imagini

Constanța de odinioară Farurile care ”luminează” istoria orașului (galerie foto)

Constanța ca port la Marea Neagră, și nu unul de mică însemnătate, nu și-a mai păstrat astăzi, ca simbol, în stemă, farul, element identitar de primă importanță. Singurele mărturii ale vechiului blazon se păstrează în basorelieful vechii steme a orașului Constanța, situat deasupra intrării principale a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, conținând elemente vizuale, printre care Farul Genovez și o corabie cu trei catarge.
 
Odată cu reabilitarea zonei peninsulare a Constanţei, în 2013, pe capacele gurilor de canalizare din centrul istoric al orașului a apărut aceeași stemă care se regăsește și la intrarea Muzeului, încadrată de denumirile „Tomis” şi „Constanţa 2013”. Probabil parte dintr-un proces de refacere a imagisticii istorice a orașului vechi.
 
În schimb, actuala stemă a orașului Constanța, aprobată prin Hotărârea de Guvern 791/ 1999, se compune dintr-un scut partajat în furcă răsturnată cuprinzând desenul unei corăbii cu trei catarge, un vultur de mare ținând în gheare un delfin și imaginea monumentului de la Adamclisi.

În urmă cu peste jumătate de secol, intra în funcțiune noul far, un gigantic obelisc, cu vârful ridicat la 58 metri înălțime

Nu ne-am propus să comentăm acest element identitar al orașului de astăzi, ci doar să trecem în revistă farurile Constanței. Mai ales că în urmă cu peste jumătate de secol, într-un sfârșit de decembrie 1960, intra în funcțiune noul far. Un gigantic obelisc, cu vârful ridicat la 58 de metri deasupra solului, care impresionează și astăzi călătorul pentru că de la înălțimea lui se transmit navelor aflate în mare semnale luminoase drept repere.
 

Turnul, din beton armat, are forma unui trunchi de piramidă cu trei fețe. O construcție inginerească cu multe elemente de unicitate și performanțe: grosimea pereţilor turmului este de 0,15 metri, iar fundaţia farului, de formă triunghiulară, cu baza de 10,50 metri, totalizează 150 mc de beton armat. În vârf se află o cupolă metalică în formă de piramidă cu latura bazei de 5 metri şi înălţimea de 15 metri, realizată din ţeavă şi fier cornier şi îmbrăcată cu plăci de aluminiu eloxat, de culoare albastră.  Ca să urci până acolo trebuie să înfrunți 259 de trepte în formă elicoidală.

Aici funcţionează şi emite în sistemul internaţional un radiofar circular. Caracteristica luminii: albă, cu grup de două sclipiri; perioada 29,8 sec, vizibilitatea: 24 mile marine, poziţia: 4,4 grade, 0’5N şi internaţional E5025. Spotul luminor baleiază la 360 de grade, lumina albă cu grup de două sclipiri are o vizibilitate de până la 24 de mile marine.

 

Se află în grija Direcției Hidrografice Maritime Constanța împreună cu farurile de la Mangalia, Tuzla, Midia, Gura Portiței, Sf. Gheorghe și Sulina, și cu cele trei faruri și șase lumini de intrare în porturi, obiective situate pe litoralul românesc al Mării Negre.

 

Cu exact o sută de ani în urmă fusese dat în funcțiune Farul genovez. Compania engleză “Danube and Black Sea” încercase în anii 1857-1860, odată cu construcţia căii ferate Cernavoda Constanţa să ridice şi câteva obiective sociale. În monografia sa, colonelul Ionescu Dobrogeanu nota: ”Pe stânca din colţul sud-estic, compania ridica la 1860 un far pentru orientarea vapoarelor noaptea.”

 

Construcție paralelipipedică de la bază până la 3,50 m și octogonală în rest, farul are o înălțime de aproximativ 8 metri. La bază se află postamentul compus din 2 trepte, peste care se ridică corpul paralelipipedic și după aceea prisma octogonală terminată la partea superioară cu o cornișe cu console care susțin carcasa metalică a lămpii farului ce formează totodată și acoperișul. Spațiul în interior este cilindric, cu scara spirală din piatră. Autorul acestei creații inginerești este inginerul Artin Aslan, de etnie armeană. În jurul numelui lui sunt țesute sumedenie de legende de dragoste. Se păstrează o fotografie din 1861, după C. Begerman, probabil vreun englez cu hobby în această nouă descoperire, fotografia. Un mal înalt, case, corăbii, o turlă de geamie, farul.

 

Intrat în patrimoniul național, farul supranumit genovez este un obiectiv turistic inedit pentru vizitatorii orașului. Cu mai mult timp în urmă, clădirile din spatele farului adăposteau primul muzeu al mării.

 
La 27 septembrie 1909 se inaugura cu tot fastul național portul Constanța. Odată cu marea construcție al cărui artizan este inginerul Anghel Saligny fusese construit și farul numit ”Carol 1”, montat într-un turn de piatră, cu o înălțime de 21,75 m deasupra nivelului mării, luminat cu o lampă electrică cu 104 becuri. Pe două dintre fațade au fost montate basoreliefurile înfățișând chipul regelui Carol și al împăratului roman Traian, și o placă cu textul ”Portul Constanța mărit și apărat de valurile mării sub domnia regelui Carol l”. În timpul celor două războaie mondiale clădirea a suferit numeroase distrugeri și pagube. Mai apoi însemnele regale au fost date jos de vremelnicii puterii.

 

Cu ocazia marilor sărbători prilejuite de centenarul începerii lucrărilor portului, la 26 septembrie 1996, pe lângă alte multe manifestări omagiale a fost refăcută din bronz, pe cheltuiala Administrației portului, toată lucrarea decorativă de la început. Artistul plastic Traian Marinescu a fost cel care a semnat ampla lucrare de restaurație, basorelieful cu chipul regelui Carol în greutate de 2,5 tone fiind turnat în atelierele Șantierului naval din Constanța.

Alături de far se află pavilionul unde casa regală și în special regina Elisabeta obișnuia să-și petreacă verile la mare, pavilion numit ”Cuibul reginei”, proiectat de Victor Stephanescu și construit sub supravegherea lui Anghel Saligny. Astăzi, aici funcționează Muzeul portului, având numeoase piese de colecție unice.


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Reședința Regală din Constanța. Clădirile ce odinioară găzduiau regii adăpostesc acum dosare, justițiabili și magistrați

15 Oct 2020 2033

Nume rezonante ale aristocrației de odinioară, citate în procese, la Tribunalul Constanța

15 Sep 2020 1448

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Gloria de odinioară a Serviciului Maritim Român – 125 de ani de la înființare

14 Sep 2020 1152

„Restaurăm istoria și construim viitorul“ Despre Palatul Patriarhiei Române și amplele lucrări ce l-au redat iubitorilor Bucureștiului de odinioară (galerie foto)

30 Jul 2020 602

Ce a revendicat prințul Paul Philippe al României, în Techirghiol. Ce răspuns a primit din partea judecătorilor

27 Jul 2020 1297

Atenție la ieșirile de 1 Mai! Polițiștii verifică zonele în care odinioară se încingeau grătare

30 Apr 2020 1260

Ce revendică urmașii aristocratului George baron de Löwendal în județul Constanța. Acuzații de subevaluare

06 Apr 2020 5447

Un eveniment cultural cu scop caritabil „Marele Bal al Constanței” - evenimentul de poveste al primăverii

13 Feb 2020 4394

Vila Şuţu, pe cale să renască. Monumentul, în atenţia comisiilor de specialitate ale Ministerului Culturii

05 Feb 2020 3331

Odinioară parteneri, acum adversari în instanţă Holland Development Group, obligată să îi despăgubească pe soţii Puşcaşi

19 Dec 2019 1637

#citeşteDobrogea Inedită epistolă a memorialistului constănţean Horia Roman. 109 ani de la naştere

09 Dec 2019 1285

O zi de vară în stațiunea Venus, în 1977

07 Jun 2019 2408

#citeşteDobrogea Ziaristul Romulus Seişanu, de astăzi, în Biblioteca virtuală ZIUA de Constanţa

13 Dec 2018 1552

„Dobrogea. Gurile Dunării şi Insula Şerpilor”

12 Dec 2018 1596

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru solista Veronica Diaconu

09 Jul 2018 1530