Constanța de odinioară Începutul lui ianuarie cu recepții regale, baluri, ceai dansant și scutiri de taxe

La Constanța, luna ianuarie beneficia chiar din primele ei zile de evenimente politice, mondene, sociale, ger și turneele unor trupe celebre.

În debutul anului 1940 chiar în prima zi de ianuarie, dimineața, regele sosea la Constanța. Eram deja în plin război așa că se presupune că prezența lui era una de importanță militară. Regele sosea în gara oraşului la ora 11,50 şi era aşteptat pe peron de preşedintele Consiliului de Miniştri, membrii guvernului, de rezidentul regal al Ţinutului Marea, prefectul şi primarul. După serviciul divin, regele trece trupele în revistă, și se îndreaptă în trăsuri la primărie unde are loc o recepţie la care participă alături de ceilalţi oficiali ai orașului şi membrii corpului consular. Peste numai câteva ore de la sosire regele se va urca din nou în trenul regal şi va pleca spre Bucureşti.

Dar ianuarie a fost dintotdeauna pentru constănțeni o lună plină de evenimente, aducătoare de schimbări, unele chiar majore.
Începând cu 1 ianuarie 1879, la doar câteva zeci de zile de la revenirea Dobrogei la țară, se stabilea ca impozitul pentru produsele agricole să se diminueze la 3 la sută, iar taxele pentru mori să fie suprimate complet.

Câteva zile mai târziu, Primăria încheia un contract pentru închirierea morii cu cai, proprietatea comunei. Cetăţeanul Minas deţinuse această moară înainte de 23 noiembrie 1878. De altfel, moara este cuprinsă în lista de inventar cu toate “ecaretele comunale aflate în comuna Kiustenge” la data preluării administraţiei de către autoritatea românească: ”două magazii alăturea cu geamia cea veche, din care una transformată în moară cu cai şi cealaltă dărâmată”. Ce mai cuprindea lista cu toate” ecareturile” comunale? Un grajd pe strada Traian, alături de arestul judeţean, o casă alăturea cu arestul şi vis-a vis de proprietatea dlui Augneanof în care urma să se instaleze Primăria, două magazii de piatră pe strada fântânei, vis-a vis de hotel Europa şi hotel Ancora, grădina de la marginea oraşului cu bufetul său transformat în cafenea, o baracă pentru vânzarea de zarzavat, vis-à-vis de hanul Hagi Stoian, lângă piaţa mică, două grădinării de zarzavat la marginea oraşului. Acestea erau toate proprietăţile aparţinând comunei şi pentru care semna de primire ajutorul de primar Ali Cadâr.

Abia instalat primul consiliu ales al comunei Constanţa, în ianuarie 1880, sunt stabilite priorităţile privind lucrările de înfrumuseţare a oraşului şi de utilitate publică. Alături de construirea unor localuri pentru şcoală de fete, pentru spital, pavarea Pieţei Independenţei, alimentarea cu apă potabilă, apare şi perspectiva construirii unor băi de mare.

 La 3 ianuarie1888, erau înregistrate la Constanţa –20,7 grade Celsius, un minim socotit absolut, deşi la Bucureşti, o zi mai târziu, mercurul termometrului coborâse la –35 grade Celsius.

La 2 ianuarie 1927, Trupa de teatru Cigalla din București a susţinut o foarte reuşită reprezentaţie în Medgidia. O jumătate din încasări erau destinate unor scopuri culturale şi de binefacere. Studenţii organizaseră chiar a doua zi de Crăciun, în Palatul Comunal, un prim bal pentru mărirea fondului de cărţi al bibliotecii ce tot ei o înfiinţaseră în acest oraş. În același scop vor da şi de Bobotează un alt bal costumat. Informația este dată de publicația Dacia, din 4 ianuarie 1927.

Tot în primele zile ale lui ianuarie, dar 1940, Asociaţia generală a funcţionarilor Ministerului de finanţe filiala Constanţa organizează un “Ceai dansant cu prelungire” în sala Elpis, sub patronajul inspectorului general financiar Ştefan Ţuţuianu. Jazz modern, bufet bine asortat. Lumea mondenă a oraşului se distra încă.

De altfel chiar a doua zi, era anunțată o nouă prezenţă a Teatrului naţional din Bucureşti la Constanţa. Spectacolul “Medalionul” cu Marieta Sadova şi George Calboreanu, în rolurile principale. Este solicitată o subvenție din partea Primăriei. Aceasta acordă 3.000 lei pentru cumpărarea de bilete. Spectacolul purta și autorizarea Ministerului de Interne.

Două săptămâni mai târziu, o cerere a lui Tudor Muşatescu, actor dramatic, cum se autoreclamă în cererea către primărie ”pornind în turneu cu marele meu succes “Titanic Vals” rog a mi se cumpăra bilete pentru funcţionarii dv. salvându-mă astfel de la “situaţia mult sub aşteptări, chiar dezastruoasă pe care am găsit-o”.

În 1942, tot în ianuarie, îşi începea activitatea Căminul cultural al municipiului Constanţa. Era condus de un sfat al cărui preşedinte fusese numit lt.col.N.Oprescu, primarul Constanţei, secretar, dr.Ştefan Irimia, şeful serviciului cultural, directorul căminului, prof. I. Lolu, casier,Titus Cergău.

 La începutul lui ianuarie 1944, Primăria municipiului Constanţa a hotărât să adăpostească în contra vreunor avarii, datorate bombardamentelor aeriene, toate statuile din oraş, nu cu saci cu nisip, cum se obişnuia, ci într-un mod mai potrivit, scoţându-le şi punându-le într-un subsol betonat, scria Dobrogea Jună din 24 ianuarie 1944.

La acea dată Constanța era sub bombardamente! Dar măsura a fost bună căci nu s-a pierdut nimic din acest patrimoniu.

Debutul activităţilor Casei de cultură a sindicatelor în noua clădire a fost marcat la 4 ianuarie 1984 prin prezentarea piesei ”Mam’zelle Nitouche”, de către o trupă de la Teatrul liric din Constanţa. Sala de spectacole are 735 locuri, sala de conferinţe 175 locuri. Construcţia clădirii începuse în 1976 și fusese inaugurată abia în 1983. Proiectul aparţine arh.K. Ghengiomer, de la Institutul de proiectări Constanţa. Balconul suspendat, sprijinit pe coloane se dorea o imitaţie a pridvorului brâncovenesc, jocul de forme, în întregul său proporţionând monumentalitatea edificiului. Cele două etaje sunt placate cu mozaic şi dale mozaicate de tip veneţian. În faţa şi în părţile laterale ale clădirii se află o frumoasă esplanadă placată cu travertin şi marmură roşie.

Din păcate, sala de spectacole este închiriată astăzi doar trupelor aflate ocazional în turneu.