Constanta de odinioara in imagini

Sănătatea la Constanţa în perioada interbelică - statistici, boli, medici, spitale şi farmacii

La doar câţiva ani după sfârşitul Primului Război Mondial, oraşul-port Constanţa reuşea să alunge umbrele conflagraţiei ce îl afectase grav şi redevenea treptat o urbe cosmopolită care înflorea din punct de vedere economic.
 
Nu era un oraş foarte mare, în 1924, de exemplu, avea puţin peste 50.000 de locuitori, dar deja se putea lăuda cu o viaţă tumultoasă. Cazinoul din Constanţa atrăgea vizitatori din întreaga ţară şi nu numai, iar viaţa culturală cunoştea, la rândul ei, un adevărat boom...
 
Când vedem astăzi fotografii din perioada interbelică, ne îndrăgostim de această aparenţă a unei vieţi luxoase şi parcă fără de griji. Cu ochii minţii, vedem doar balurile de la Cazino sau Palace, petrecerile protipendadei...
 
Imaginile vechi nu spun însă întregul adevăr. Dincolo de fotografie se regăsesc adesea realităţi mai puţin comode. Viaţa în perioada interbelică era marcată şi de lipsuri materiale şi mai ales de o sănătate precară a majorităţii populaţiei. Epidemii şi boli de tot felul făceau adesea ravagii, cu precădere în mediul rural...
 
Speranţa de viaţă nu era prea mare, de maximum 40 de ani, iar rata mortalităţii era încă la prag maxim, de cca 20%. Se întâmpla acest lucru întrucât medicina modernă era încă la început, iar specialiştii nu găsiseră încă remedii şi vaccinuri pentru multe dintre epidemiile şi bolile acelor timpuri.
 
Tifosul exantematic, scarlatina, difteria, febra tifoidă, tusea convulsivă, rujeola şi dizenteria făceau ravagii în întreaga ţară, adesea fără să ţină seama de vârstă sau stare socială...
      
Constanţa era, la rândul ei, afectată, dar medicina dobrogeană se afla pe un drum bun, iar grija faţă de populaţia „comunei urbane“ era printre primele locuri în topul priorităţilor autorităţilor.
 
Medici, spitale şi farmacii în anii '20
 
După 1878, la Constanţa au funcţionat diverse unităţi medicale. Până în 1911 a funcţionat un spital al oraşului în clădirea care astăzi adăposteşte Colegiul „Constantin Brătescu“, fostul Liceu Pedagogic. Din 1920, vechea urbe tomitană dispunea şi de Spitalul Militar, înfiinţat printr-un ordin al Ministerului de Război, emis în august 1919.
 
Cel mai important centru medical al oraşului era însă, la acea vreme, în perioada interbelică, Spitalul Comunal din Constanţa, care se afla în capătul străzii Ştefan Cel Mare.
 
Directorul general al instituţiei medicale era doctorul Gheorghe Bărzănescu, cel care îndeplinea şi funcţia de medic-şef la Serviciul Boalelor Contagioase. Brăilean după naştere şi cu doctorat luat la Bucureşti, Bărzănescu a fost medic militar, a navigat cu bricul „Mircea“, a trecut în civilie, a fost medic-şef la Hârşova, apoi, timp de peste 20 de ani, a activat la Spitalul Comunal Constanţa. Presa vremii scria despre el: „Se bucură de reputaţie strălucită în oraşul nostru şi este unul din cei mai căutaţi doctori“.
           
Cei din familia Bărzănescu au ridicat la Constanţa un edificiu care mai există şi astăzi şi care este monument istoric. Vorbim despre Casa Bărzănescu, de pe bulevardul Elisabeta nr. 5, construită după 1903, în stil Art Nouveau (constructorul se numea Ion Bărzănescu). De locuit nu au locuit aici, casa fiind mai mult închiriată inginerului Zahariade, dirigintele lucrărilor în Portul Constanţa.
 
Revenind însă la medicul Gheorghe Bărzănescu, trebuie remarcat faptul că acesta era un personaj emblemă al medicinei constănţene din anii '20. Nu era însă nici pe departe singurul specialist.
 
Din ghidul turistic ilustrat al anului 1924 ştim că la Spitalul Comunal, la Serviciul Chirurgical, activau trei medici: doctorul Iorgulescu şi soţii Roseti, în timp ce Laboratorul de Chimie al Statului (tot la Comunal) era condus de chimistul Frangopol, iar Laboratorul de Bacteriologie, de doctorul Dimitriu. Spitalul Militar, funcţional din 1920 şi la care am făcut referire mai devreme, era condus de medicul-şef colonel Marosin.
 
Medicii particulari de succes ai anilor '20 erau numeroşi. În primul rând, vorbim despre Aristide Karatzali, foarte popular, care avea cabinet la adresa Lahovari nr. 2. Era medic de copii şi trata „boale de piept“. Astăzi, ştim foarte bine că o stradă din vechiul cartier grecesc din peninsulă îi poartă numele.
 
Izvoarele vremii ni-i indică şi pe Anerbach (strada Mircea nr. 62), W. Goldenberg (Remus Opreanu nr. 9) sau Al. Pilescu (Grigore Cantacuzino nr. 26). Ne oprim puţin asupra ultimului nume.
 
Al. Pilescu era de fapt dr. Alexandra Pilescu, cea care a avut unul dintre cele mai căutate cabinete medicale din Constanţa interbelică. A fost o figură feminină proeminentă a Constanţei interbelice, fiind implicată în numeroase campanii de ajutorare a copiilor şi persoanelor cu nevoi.
 
A mai fost preşedinta Societăţii pentru ajutorarea celor lipsiţi de mijloace şi a copiilor. Familia sa a construit o clădire emblematică a Constanţei (ctitor - medic Nicolae Pilescu), Casa Pilescu, monument ce poate fi admirat şi astăzi pe bulevardul Elisabeta (fost sediu al Băncii Cerealiştilor şi, mai nou, locuinţă arhiepiscopală). Mai practicau la acea vreme medicii I. Theodorescu (Decebal 20), A. Wanew (D.A. Sturdza nr. 9), George Vasilescu (str. Vladimirescu nr. 11) şi B. Tatarsky (Virgiliu nr. 1).
 
Acesta din urmă, Tatarsky, era fost medic al Clinicii Universitare şi îşi făcea reclamă astfel: „Boli Interne şi Sifilis. Boli şi Operaţiuni de Nas Gât şi Urechi. Electrizaţiuni, injecţiuni intravenoase cu Neo şi Silbersalvarsan, Cyeanur de Mercur şi Iod. Consultaţii 8-10 dim. Şi 2-7 pm str. Virgiliu 1, vis-a-vis de Cazino“.
 
Doctorul Wanew era şi el specializat în „Boale de Femei“ şi în tratarea sifilisului, boală ce făcea ravagii în acele timpuri. O reclamă la medicamente contra bolilor „ruşinoase“ făcea şi farmacistul Ion Christea, din strada Valea Albă nr. 11: „Dacă aţi păţit-o cereţi imediat Salvo - Blenolul şi Protargesină. Se expediază ramburs şi cu instrucţiunile necesare“.
 
În Constanţa anului 1924 funcţionau nouă farmacii mari, care făceau şi ture de noapte, cu schimbul. Vorbim despre farmaciile numite după proprietarii lor: Constantinidi, Ciomu, Miga, Mihăilescu, Zuchi, Berbereanu, Stăncescu, Cristescu şi Ciupercescu.

Statistici din Dobrogea anilor '30 

La începutul anilor '30, România Mare avea puţin peste 18 milioane de locuitori, iar Dobrogea, cu ale sale patru judeţe la acea vreme (Constanţa, Tulcea, Durostor şi Caliacra), era cea mai mică regiune ca populaţie, cu 811.000 de locuitori. Judeţul Constanţa număra în 1930 249.914 locuitori, iar judeţul Tulcea, 183.391 de locuitori.
 
Rata mortalităţii era extrem de ridicată. Să luăm ca exemplu anul 1934. Se înregistrau doi copii născuţi morţi la 1.000 de locuitori, dar alţi 21 din 1.000 mureau până la vârsta de un an. Speranţa de viaţă creştea cu adevărat abia după împlinirea vârstei de patru ani, când corpul copilului începea să se obişnuiască şi să fie mai rezistent la bolile acelor vremuri.
 
În 1934, în cele patru judeţe ale Dobrogei s-au înregistrat 20.561 de decese, din care peste 16.000 în mediul rural! Cele mai multe dintre aceste decese au fost din cauze naturale. Procentul morţilor pricinuite de diverse boli este însă unul uriaş, dacă îl comparăm cu cifrele prezentului nostru.
 
Astfel, s-au înregistrat următoarele cifre, împărţite pe cauzele medicale ale deceselor: 1.260 de cazuri - tuberculoză a aparatului respirator, 561 - rujeolă, 60 - scarlatină, 59 - febră tifoidă, 107 - tuse convulsivă, 92 - sifilis, 204 - cancer şi alte tumori maligne, alcoolism - 7.
 
Grija faţă de populaţie va deveni însă, treptat, o prioritate în perioada interbelică. Cu timpul, descoperirile şi invenţiile de pe plan mondial vor contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi la scăderea procentelor de mortalitate. Eforturile făcute în domeniul medicinei şi al sănătăţii în perioada interbelică au început să dea roade. Din nefericire însă, România şi Dobrogea, deopotrivă, aveau să sufere iarăşi, de data aceasta prinse în vâltoarea unei noi conflagraţii mondiale.

Bibliografie

Anuarul Statistic al României 1935-1936, Institutul Central de Statistică
 
Ghidul ilustrat - Constanţa şi împrejurimile, 1924-1925
 
Sursă foto - site Photo Historia, colecţia Sorin Nica (Nica So), Piaţa Independenţei (Ovidiu), Constanţa, perioada interbelică
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
De la Murighiol la Tulcea - Oraşul sultanului, Comoara celor Cinci Dealuri, Cetatea Prinţului Sviatoslav Igor şi Satul lui Malcoci-Oglu (Mahmudia - Beştepe - Victoria - Nufăru - Malcoci)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea 179 de ani de la naşterea primului rege al României, Carol I. „Totul pentru ţară! Nimic pentru mine!“

20 Apr 2018 129

Gestul unui constănţean, dedicat zilei de naştere a lui Anghel Saligny (galerie foto)

20 Apr 2018 140

#citeşteDobrogea Jurnal de Centenar cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 - „Împăratul Germaniei pe Frontul de Est“

20 Apr 2018 134

#citeşteDobrogea 164 de ani de la naşterea părintelui ingineriei româneşti, Anghel Saligny. Află marele său regret legat de Podul de la Cernavodă!

19 Apr 2018 682

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia. Absolvenţi, organizarea în perioada comunistă şi reorganizarea după 1990 (VII)

19 Apr 2018 427

#citeşteDobrogea Jurnal de Centenar, cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 - „Ferdinand, un rege cu suflet de român“

19 Apr 2018 507

#citeşteDobrogea „Învăţământul nostru nu stabileşte uneori suficient corelaţia dintre cunoştinţele teoretice şi realitatea intuită.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

19 Apr 2018 510

File din istoria oraşului Tulcea Familia Avramide (galerie foto)

19 Apr 2018 946

#citeşteDobrogea Criticul literar şi universitarul Enache Puiu ar fi împlinit 90 de ani. „Sunt dobrogean şi sunt dator să-mi cunosc, înainte de toate, locul, oamenii, istoria“

18 Apr 2018 439

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.16) - Henry Barkley (MB - Scoţia)

18 Apr 2018 578

Domnul Carol şi întoarcerea Dobrogei acasă, la Ţară. Aşa cum reiese din declaraţii oficiale şi corespondenţă de familie

18 Apr 2018 923

Pădurile Dobrogei în anii 1900

17 Apr 2018 2936

#citeşteDobrogea „Un sat dobrogean - Ezibei“, monografie realizată de profesor împreună cu elevii săi. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Apr 2018 822

#citeşteDobrogea 139 de ani de la naşterea prozatorului, memorialistului şi preotului Gala Galaction. „Am iubit dulcea ei tristeţe orientală“, scria despre Mangalia

16 Apr 2018 674

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.15) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

16 Apr 2018 598

Sănătatea şi serviciul sanitar în Dobrogea la sfârşitul secolului al XIX-lea

16 Apr 2018 911

#citeşteDobrogea Pe vremea când românul lucra „pentru fericirea lui şi a neamului românesc“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Apr 2018 663

#citeşteDobrogea Nicolae Tonitza despre Dobrogea - „Fără îndoială, unul din colţurile cele mai pitoreşti din cuprinsul României“ (galerie foto)

13 Apr 2018 1010

Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (IV)

13 Apr 2018 709

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (III)

13 Apr 2018 1014

#citeşteDobrogea 132 de ani de la naşterea celui mai de seamă pictor român. Moştenirea lui Nicolae Tonitza lăsată Dobrogei (galerie foto)

13 Apr 2018 1047

Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (III)

12 Apr 2018 681

Jurnal de Centenar cu universitarul Daniel Citirigă la TVR1 „Dobrogea sub ocupaţie“

12 Apr 2018 1092

#citeşteDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1947-1967) (VI)

12 Apr 2018 900

#citeşteDobrogea Cum era structurat manualul de Geografie de la 1911. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Apr 2018 715

#citesteDobrogea 164 de ani de la naşterea marelui român Ioan Neniţescu, prefect de Dobrogea

11 Apr 2018 1058

#scrieDobrogea Constanţa/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore şi semne sporadice de coeziune (II)

11 Apr 2018 941

#citeşteDobrogea În premieră, Anaid Tavitian povesteşte despre tatăl său - „O amprentă dulce, care mă obligă să fiu într-un anume fel, pentru că aşa am fost educată!“ (galerie foto)

11 Apr 2018 1459

#citeșteDobrogea Cum arăta Tomisul pe vremea lui Ovidius. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

11 Apr 2018 1639

#scrieDobrogea Constanța/Dobrogea în Anul Centenar - teme minore și semne sporadice de coeziune (I)

10 Apr 2018 837

#citeşteDobrogea Deșarta speranță legată de viitorul județului Constanța - „Să facem dintr-însul un colț de raiu al țării noastre“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

10 Apr 2018 1020

„Din dragostea pe care o păstrez neamului meu și satului“ Familia Valaori din satul dobrogean Caratai/Nisipari și ctitoriile sale

10 Apr 2018 5058

Eroii Histriei (II) Amiralul Hegesagoras și expediția pentru salvarea Apolloniei. Binefăcătorii cetății

10 Apr 2018 1240

Eroii Histriei (I) Povestea celor trei soli, Agathocles și războiul cu tracii, Aristagoras binefăcătorul

09 Apr 2018 1361

#citeșteDobrogea Cognacul și romul, băuturi falsificate aflate pe masa dobrogenilor. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 Apr 2018 1304

#citeșteDobrogea Cafea colorată artificial sau amestecată cu cereale. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Apr 2018 1663

Jurnal de Centenar, cu universitarul Daniel Citirigă, la TVR1 „Dobrogea, împărțită și sub dublă ocupație”

07 Apr 2018 1120

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.12) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

06 Apr 2018 695

#citeşteDobrogea Laptele falsificat şi amestecurile de uleiuri, la control. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

06 Apr 2018 1449

#scrieDobrogea Învăţământul vocaţional islamic în cadrul Seminarului Musulman din Medgidia (1932-1947) (V)

05 Apr 2018 1228

#citeşteDobrogea I.N. Roman, la 1905 - „Putem zice cu încredere că Dobrogea a fost românizată, că ea este ţară românească“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 Apr 2018 1488

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.11) - Henry Barkley (MB - Scoţia) (galerie foto)

04 Apr 2018 776

#citeșteDobrogea Băuturile alcoolice și alimentele, la control, în Laboratorul de Chimie. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

04 Apr 2018 1143

Cetatea Tomisului în epoca romano-bizantină (III) - Comorile ascunse, Iustinian şi ultima epocă de aur

03 Apr 2018 832

Informare meteo valabilă, până la noapte, pentru Dobrogea. Ce spun specialiștii pentru ziua de azi

02 Apr 2018 1251

Călători străini prin Dobrogea (CLXXXI.10) - Henry Barkley (MB - Scoția) (galerie foto)

02 Apr 2018 603

#citeșteDobrogea Foc în farmaciile constănțene, în Primul Război Mondial. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

02 Apr 2018 1567

Cetatea Tomisului în epoca romano-bizantină (II) - Episcopul Teotim, hunii, Mitropolia

02 Apr 2018 955

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (II)

31 Mar 2018 1039

#citeşteDobrogea Anomalia cea mare a regimului excepţional din Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Mar 2018 1653