Constanta de odinioara in imagini

Stela Palmată - Demonul cu ochii răi

Inscripţiile funerare sunt extraordinar de importante atunci când încerci să reconstitui viaţa unui oraş antic sau a unei întregi provincii. Cuvintele lăsate moştenire în piatră de către cei ce au trăit pe pământurile acestea în urmă cu aproape două milenii ne vorbesc adesea despre dramele lor, despre credinţele lor.
 
Una dintre extraordinarele piese de acest gen este aşa-numita Stelă Palmată, o piesă care astăzi se găseşte în inventarul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
 
A fost descoperită în data de 10 iulie 1932, pe strada Mihail Kogălniceanu, acolo unde un anume afacerist, pe nume D. Constantinidis, îşi construia o casă. El a găsit în curte o ciudată placă de marmură, pe care a donat-o imediat Muzeului Regional al Dobrogei.
 
Ce are însă special această inscripţie? Cu ce se deosebeşte faţă de alte inscripţii sau stele şi altare funerare, atât de des întâlnite în Dobrogea noastră? Ei bine, vom încerca să răspundem la aceste întrebări...
 
Placa de marmură e fragmentată: îi lipseşte o parte de sus, acolo unde este reprezentat un bust, căruia îi lipsesc capul şi gâtul... Partea ce s-a păstrat are vreo 54 cm înălţime, o lăţime de 36 cm şi este groasă de vreo 11 cm. Este un relief însoţit de o inscripţie în greacă.
 
Bustul este unul feminin, îmbrăcat într-un chiton cu falduri. Imediat sub bust se află primul element inedit: două palme întinse în afară, gravate în relief. Între ele, o invocaţie scrisă şi adresată „Eroilor Subpământeni“.

Urmează mai jos inscripţia propriu-zisă, din care aflăm: „Asclepiades a ridicat (n.a. - acest monument), ca amintire, copiilor săi Flavia Aquilina, care a trăit 8 ani, şi Iulius Augurinus, care a trăit 2 ani“. Un tată îndurerat îşi plânge copiii morţi... Un epitaf aparent obişnuit, mai ales pentru acele vremuri, în care mortalitatea infantilă atingea cote mari.
 
D.M. Pippidi considera că inscripţia datează din vremea dinastiei Flavilor (69-96 d.H), ţinând seama de numele copiilor, în special de cel al fetiţei (greci cu nume romanizate). Marea problemă, marea enigmă a altarului este dată de relieful celor două palme şi de invocaţia făcută de Asclepiades. Cel mai probabil, părintele cere (prin aceste palme rugătoare şi nu prin cuvinte clare) divinităţilor subpământene, htonice, să răzbune într-un fel moartea fulgerătoare şi nedreaptă a copiilor săi.
               
Potrivit lui Pippidi, Asclepiades consideră că cineva, pe care nu îl putea numi, este vinovat de moartea copiilor, astfel că cere zeilor, îi imploră pe aceştia să îl pedepsească pe cel care a cauzat cele două morţi... Aşadar, un simbol peste care azi am trece uşor cu vederea este încărcat de semnificaţii, face, practic, cât mai multe propoziţii la un loc.
               
Întrucât este analizată o inscripţie în greacă, Pippidi merge chiar până la o superstiţie elenă. Potrivit acesteia, un „daimon“ (demon) „cu ochi răi“, un zeu răuvoitor ar putea fi vinovatul de moartea celor doi copii. În Tomisul sec. I d.H exista, de asemenea, şi o nouă credinţă de influenţă iraniană, bazată pe „zei vrăjmaşi“, vinovaţi de morţi premature.
               
Cum au murit cei doi copii? Inscripţia nu ne spune clar! Cert este că tatăl lor, Asclepiades, este ferm convins că vinovatul este o divinitate rea şi de aceea cere zeilor htonici să îi facă dreptate.
 
Au existat teorii conform cărora nu ar fi palme ridicate rugător, ci pur şi simplu nişte mănuşi. Ideea este eronată, pentru că mănuşile sunt mereu reprezentate cu degetele în jos, şi nu în sus, cum avem aici.
               
Celebrul arheolog belgian Franz Cumont a studiat mult (şi primul!) problema simbolului mâinilor ridicate şi în toate piesele descoperite în Europa şi Asia se regăseşte acelaşi sens: o rugăciune adresată zeilor, care au puterea să îndrepte o mare nedreptate.
 
Simbolul mâinilor ridicate către cer este actual şi astăzi. În Biblie el se întâlneşte adesea, cum ar fi în Pslamul 87 (21-22): „Toată ziua te chem, Doamne, să te prind cu mâinile mele“.
 
Flavia şi Iulius au fost fie ucişi de necunoscuţi, fie vrăjiţi în vreun fel de un „daimon cu ochii răi“, cum spunea Pippidi. Stela Palmată ascunde întrebări la care este greu de răspuns... dar studiul său incită încă...
 
 

Bibliografie

 
Analele Dobrogei nr. XV 1934 - Theofil Sauciuc Săveanu pag. 1- 8;
 
ISM II 173 (9); DM Pippidi - „Studii“, 1934, pag. 206-217, 1935, pag. 168-180, „Revista clasică“ VI-VIII, 1934-1935, „Revista Pontica“;
 
Fr. Commont - „Il Sole vidice dei delitti ed il simbole delle mani alzate“ - 1923, pag 65-80;
 
Fulvia Ciliberto, Fulvia Mainardis - „Mani alzate, mains levees, erhobene hande. A proposita di un sarcofago della collezione di Francesco di Toppo“, Vasile Pârvan - „Începuturile vieţii romane la Gurile Dunării“.
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

 Sursa foto: Arhiva personala.

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Drumul Scorpiei, Ostrovul Tătaru, Jugul Dracului şi alte toponime din Delta Dunării

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Turcii, tătarii şi Dobrogea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

20 Feb 2018 945

Mesopotamia Apusului, Strategatul Dristrei, Thema Paristrion Tulburata istorie a Dobrogei în sec. X - XI

20 Feb 2018 337

„Moşierul de la Hasancea“, Constantin Pariano - omul politic, administratorul şi luptătorul pentru drepturile dobrogenilor (II)

20 Feb 2018 526

#citeşteDobrogea Şcoli româneşti pe teritoriul bulgar (IV). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

19 Feb 2018 400

Dobrogea în perioada otomană (I) Poruncile sultanilor Soliman Magnificul şi Selim al II-lea Beţivul (galerie foto)

19 Feb 2018 2081

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.2) - Wilhelm Hamm (Germania) - galerie foto

16 Feb 2018 441

#citeșteDobrogea Școli românești pe teritoriul bulgar (III). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 Feb 2018 1591

#citeşteDobrogea 177 de ani de la naşterea lui Mihail Suţu, corifeul ştiinţei numismatice

15 Feb 2018 474

#citeșteDobrogea Școli românești pe teritoriul bulgar (II). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 Feb 2018 383

Oamenii cetății, despre Biblioteca Virtuală - Dobrogea de ieri și de azi. Recurs la memorie - „Analele Dobrogei“

15 Feb 2018 1583

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVII.1) - Wilhelm Hamm - galerie foto

14 Feb 2018 410

#citeșteDobrogea Bisericile din Dobrogea otomană. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

14 Feb 2018 2035

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (III) - galerie foto

14 Feb 2018 1152

Constantin Pariano, „moșierul de la Hasancea“ (I)

13 Feb 2018 1021

Elveţianul Pittard, Constanţa şi drumurile primejdioase ale Dobrogei O poveste despre tâlhari la drumul mare (galerie foto)

13 Feb 2018 1774

Călători străini prin Dobrogea (CLXXVI) - David Schickler (Franţa)

12 Feb 2018 586

#citeşteDobrogea „I-a venit de hac!“ De unde vine expresia. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

12 Feb 2018 4450

Legenda vinului Negru, „Lacul sfânt“, Tezaurul princiar şi Satul Nisipului Galben (Sarichioi - Agighiol - Sarinasuf)

12 Feb 2018 1513

Cu drag despre Dobrogea. O nouă întâlnire în casa ZIUA de Constanţa despre digitalizarea... trecutului şi încrederea în viitor (galerie foto)

12 Feb 2018 2002

#citeșteDobrogea 107 ani de la nașterea scriitorului dobrogean Pericle Martinescu

11 Feb 2018 534

Călători străini prin Dobrogea (CLXXV) - Anonim (Franţa)

10 Feb 2018 969

#citeşteDobrogea 101 ani de la naşterea patriarhului baletului constănţean, Oleg Danovski

09 Feb 2018 750

#citeșteDobrogea „Să se dea ordin tuturor primarilor ca, în zilele de duminică și sărbători, să fie închise toate crâșmele.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală

09 Feb 2018 1427

#citeşteDobrogea Şcoli româneşti pe teritoriul bulgar (I). Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Feb 2018 3206

#citeşteDobrogea George Enescu, în concert la Constanţa, acum 102 ani

08 Feb 2018 1337

#citeșteDobrogea Amintiri despre ospitalierii slujitori ai Domnului de la Saon, Celic și Slava. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

08 Feb 2018 2396

#citeşteDobrogea Corpul didactic, din modestul salariu, a oferit o bursă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 Feb 2018 1297

Călători străini prin Dobrogea (CLXXIV) - Guillaume Lejean (Franța)

07 Feb 2018 596

#citeşteDobrogea 129 de ani de la naşterea lui Krikor H. Zambaccian, un mecena dobrogean

07 Feb 2018 597

#citeșteDobrogea Un oraș comercial nu putea exista fără o școală comercială. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Feb 2018 1551

Callatis şi callatienii în izvoarele istorice scrise (II)

07 Feb 2018 906

#citeşteDobrogea Greutăţile începutului de învăţământ marinăresc. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

06 Feb 2018 359

#citeşteDobrogea 122 de ani de la naşterea lui Vasile Canarache, ctitor a numeroase edificii dobrogene

06 Feb 2018 530

#citeşteDobrogea Comorile... verzi din pădurile Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Feb 2018 735

Drumul Scorpiei, Ostrovul Tătaru, Jugul Dracului şi alte toponime din Delta Dunării

05 Feb 2018 1787

#citeşteDobrogea Chiar regele Carol I s-a opus desfiinţării Gimnaziului „Mircea cel Bătrân“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

05 Feb 2018 686

#citeşteDobrogea Însemnătatea şcolilor profesionale în viaţa economică a Dobrogei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Feb 2018 726

#citeşte Dobrogea 124 de ani de la naşterea marelui pictor dobrogean Lucian Grigorescu

02 Feb 2018 515

#citeşteDobrogea Unde sunt pădurile de altădată din Dobrogea? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

02 Feb 2018 4002

#citeşteDobrogea Iată cum erau atraşi profesori buni la ţară! Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

02 Feb 2018 2417

#citeşteDobrogea Nici la 1924 nu lua Bacalaureatul oricine. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

01 Feb 2018 4165

#scrieDobrogea Apeductele Tomisului, lungul drum al apei şi al legendelor

31 Jan 2018 5498

#citeşteDobrogea Liceul „Mircea cel Bătrân“, blazonul învăţământului constănţean. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jan 2018 5244

#citeşteDobrogea Primul gimnaziu românesc din Tulcea. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

30 Jan 2018 1767

#citeșteDobrogea Despre opționalele de pe la 1900. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

29 Jan 2018 682

#citeşteDobrogea Dificultăţile bugetare sacrifică întâi interesele culturale. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

27 Jan 2018 2637

#citeşteDobrogea „Şcoala este însuşi viitorul ţării.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

26 Jan 2018 654

#scrieDobrogea Integrarea Dobrogei. Implicaţii socio-economice

25 Jan 2018 642

#citeşteDobrogea „Averea publică se consideră de multe ori pradă publică.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

25 Jan 2018 2763

#citeşteDobrogea „Nu toţi învăţătorii dobrogeni înţeleg să-şi facă datoria de apostoli.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jan 2018 715