Constanta de odinioara in imagini

Stela Palmată - Demonul cu ochii răi

Inscripţiile funerare sunt extraordinar de importante atunci când încerci să reconstitui viaţa unui oraş antic sau a unei întregi provincii. Cuvintele lăsate moştenire în piatră de către cei ce au trăit pe pământurile acestea în urmă cu aproape două milenii ne vorbesc adesea despre dramele lor, despre credinţele lor.
 
Una dintre extraordinarele piese de acest gen este aşa-numita Stelă Palmată, o piesă care astăzi se găseşte în inventarul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
 
A fost descoperită în data de 10 iulie 1932, pe strada Mihail Kogălniceanu, acolo unde un anume afacerist, pe nume D. Constantinidis, îşi construia o casă. El a găsit în curte o ciudată placă de marmură, pe care a donat-o imediat Muzeului Regional al Dobrogei.
 
Ce are însă special această inscripţie? Cu ce se deosebeşte faţă de alte inscripţii sau stele şi altare funerare, atât de des întâlnite în Dobrogea noastră? Ei bine, vom încerca să răspundem la aceste întrebări...
 
Placa de marmură e fragmentată: îi lipseşte o parte de sus, acolo unde este reprezentat un bust, căruia îi lipsesc capul şi gâtul... Partea ce s-a păstrat are vreo 54 cm înălţime, o lăţime de 36 cm şi este groasă de vreo 11 cm. Este un relief însoţit de o inscripţie în greacă.
 
Bustul este unul feminin, îmbrăcat într-un chiton cu falduri. Imediat sub bust se află primul element inedit: două palme întinse în afară, gravate în relief. Între ele, o invocaţie scrisă şi adresată „Eroilor Subpământeni“.

Urmează mai jos inscripţia propriu-zisă, din care aflăm: „Asclepiades a ridicat (n.a. - acest monument), ca amintire, copiilor săi Flavia Aquilina, care a trăit 8 ani, şi Iulius Augurinus, care a trăit 2 ani“. Un tată îndurerat îşi plânge copiii morţi... Un epitaf aparent obişnuit, mai ales pentru acele vremuri, în care mortalitatea infantilă atingea cote mari.
 
D.M. Pippidi considera că inscripţia datează din vremea dinastiei Flavilor (69-96 d.H), ţinând seama de numele copiilor, în special de cel al fetiţei (greci cu nume romanizate). Marea problemă, marea enigmă a altarului este dată de relieful celor două palme şi de invocaţia făcută de Asclepiades. Cel mai probabil, părintele cere (prin aceste palme rugătoare şi nu prin cuvinte clare) divinităţilor subpământene, htonice, să răzbune într-un fel moartea fulgerătoare şi nedreaptă a copiilor săi.
               
Potrivit lui Pippidi, Asclepiades consideră că cineva, pe care nu îl putea numi, este vinovat de moartea copiilor, astfel că cere zeilor, îi imploră pe aceştia să îl pedepsească pe cel care a cauzat cele două morţi... Aşadar, un simbol peste care azi am trece uşor cu vederea este încărcat de semnificaţii, face, practic, cât mai multe propoziţii la un loc.
               
Întrucât este analizată o inscripţie în greacă, Pippidi merge chiar până la o superstiţie elenă. Potrivit acesteia, un „daimon“ (demon) „cu ochi răi“, un zeu răuvoitor ar putea fi vinovatul de moartea celor doi copii. În Tomisul sec. I d.H exista, de asemenea, şi o nouă credinţă de influenţă iraniană, bazată pe „zei vrăjmaşi“, vinovaţi de morţi premature.
               
Cum au murit cei doi copii? Inscripţia nu ne spune clar! Cert este că tatăl lor, Asclepiades, este ferm convins că vinovatul este o divinitate rea şi de aceea cere zeilor htonici să îi facă dreptate.
 
Au existat teorii conform cărora nu ar fi palme ridicate rugător, ci pur şi simplu nişte mănuşi. Ideea este eronată, pentru că mănuşile sunt mereu reprezentate cu degetele în jos, şi nu în sus, cum avem aici.
               
Celebrul arheolog belgian Franz Cumont a studiat mult (şi primul!) problema simbolului mâinilor ridicate şi în toate piesele descoperite în Europa şi Asia se regăseşte acelaşi sens: o rugăciune adresată zeilor, care au puterea să îndrepte o mare nedreptate.
 
Simbolul mâinilor ridicate către cer este actual şi astăzi. În Biblie el se întâlneşte adesea, cum ar fi în Pslamul 87 (21-22): „Toată ziua te chem, Doamne, să te prind cu mâinile mele“.
 
Flavia şi Iulius au fost fie ucişi de necunoscuţi, fie vrăjiţi în vreun fel de un „daimon cu ochii răi“, cum spunea Pippidi. Stela Palmată ascunde întrebări la care este greu de răspuns... dar studiul său incită încă...
 
 

Bibliografie

 
Analele Dobrogei nr. XV 1934 - Theofil Sauciuc Săveanu pag. 1- 8;
 
ISM II 173 (9); DM Pippidi - „Studii“, 1934, pag. 206-217, 1935, pag. 168-180, „Revista clasică“ VI-VIII, 1934-1935, „Revista Pontica“;
 
Fr. Commont - „Il Sole vidice dei delitti ed il simbole delle mani alzate“ - 1923, pag 65-80;
 
Fulvia Ciliberto, Fulvia Mainardis - „Mani alzate, mains levees, erhobene hande. A proposita di un sarcofago della collezione di Francesco di Toppo“, Vasile Pârvan - „Începuturile vieţii romane la Gurile Dunării“.
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

 Sursa foto: Arhiva personala.

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Drumul Scorpiei, Ostrovul Tătaru, Jugul Dracului şi alte toponime din Delta Dunării

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeşteDobrogea Academicianul dobrogean Petre Frangopol aniversează 85 de ani. Respect pentru genialitatea unui mare român

26 May 2018 427

#citeşteDobrogea In Memoriam Jean Constantin, la opt ani de la dispariţie

26 May 2018 876

#citeşteDobrogea In Memoriam compozitorul Dumitru Lupu. Ar fi împlinit astăzi 66 de ani

25 May 2018 1319

#citesteDobrogea Scriitorul dobrogean Octavian Georgescu sărbătoreşte 81 de ani

23 May 2018 347

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (II) Doctorul fără arginţi, „contele“ lacului vărgat şi vacanţele lui Eliade

22 May 2018 734

Techirghiol. Legende, istorii şi amintiri (I) Bătrânul tătar Tekir, Mârza Bey, firmanele lui Soliman Magnificul şi sfântul cu cap de câine

21 May 2018 3257

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VIII)

21 May 2018 698

#citeşteDobrogea 131 de ani de la naşterea sculptorului Ion Jalea, cel care a donat Constanţei mare parte din lucrările sale

18 May 2018 769

#citeșteDobrogea Semnele prevestitoare de moarte la macedoneni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

16 May 2018 6661

Inginerul Anghel Saligny. „Sclav al muncii şi al datoriei“

16 May 2018 1065

#citeșteDobrogea În prim-planul obiceiurilor de nuntă la aromâni sunt cântecele. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

15 May 2018 5832

Stăpânirea lui Mircea cel Bătrân în Dobrogea (II)

15 May 2018 1215

Odiseea unui proiect fără precedent în Dobrogea Incredibila memorie a teatrului constănţean

14 May 2018 1791

#citeșteDobrogea Credințele macedonenilor legate de botez. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

14 May 2018 1725

Stăpânirea lui Mircea cel Bătrân în Dobrogea (I)

14 May 2018 1269

Imagini de la eveniment Micii rutieri care au participat la Cupa „Mării Negre“, premiaţi (galerie foto)

13 May 2018 912

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (VII)

12 May 2018 1159

#citeşteDobrogea Ritualuri macedoneşti la naştere. Cum aflau sexul viitorului nou-născut. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

12 May 2018 1536

#scrieDobrogea Muftiii cultului musulman în perioada 1947-2018 (II)

11 May 2018 2204

#citeșteDobrogea 105 ani de la nașterea artistului emerit dobrogean Florica Cordescu-Jebeleanu

10 May 2018 704

#citeșteDobrogea „Folclorul dezvăluie mentalitatea satului.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

10 May 2018 796

O călătorie prin oraşul Tulcea (1878 -1918) (I)

10 May 2018 2135

Dobrogenii şi Transilvania înainte şi în timpul marilor frământări naţionale (1917-1918)

09 May 2018 1008

#citeșteDobrogea Practici medicale empirice și descântece. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

09 May 2018 1570

9 Mai 1877 - proclamarea Independenței de Stat a României

09 May 2018 2350

#citeşteDobrogea Despre infecţii la naştere şi rufărie neigienică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

08 May 2018 2049

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XIV. Balica, marele despot Dobrotici şi Ivanco

08 May 2018 2392

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XII - XIII. Ioniţă Caloian şi Ioan Asan al II-lea

07 May 2018 1147

#citeşteDobrogea La Constanţa se importau, în 1877, petrol din America şi „hăinărie“ din Austria. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

07 May 2018 1442

#citeșteDobrogea Promiscuitatea excesivă determina gravele îmbolnăviri. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

05 May 2018 1650

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (VI)

04 May 2018 816

#citeşteDobrogea Cândva, la Tomis - „Străzile sunt pline de bucăţi cu inscripţiuni, coloane şi sculpturi“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

04 May 2018 1591

#citeşteDobrogea Ce alimente preferate aveau dobrogenii la 1939. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 May 2018 6433

#citeşteDobrogea 67 de ani de la spectacolul inaugural al primei instituţii de teatru profesionist din Constanţa. Evocarea unei istorii necesare

02 May 2018 1956

#citeşteDobrogea Cartierele Constanţei engleze, la lumina lămpilor de petrol. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

02 May 2018 1801

Mocanii care au devenit mari proprietari, crescători de animale, comercianţi, „industriaşi“, dezvoltând Dobrogea

02 May 2018 2028

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. XII. Revolta Asăneştilor - Ioan Asan şi Petru

01 May 2018 1046

#citeşteDobrogea Ce salarii primeau în America emigranţii macedoromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

01 May 2018 2585

#citeşteDobrogea Monedele antice topite de argintari nu sunt o pagubă pentru ştiinţă? Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

30 Apr 2018 1090

Dobrogea medievală Conducători militari şi formaţiuni statale din sec. X-XI (jupanii Dimitrie şi Gheorghe; Tatos, Seslav şi Saccea, căpetenia Pudilă)

30 Apr 2018 1422

#citeșteDobrogea „Mortalitatea infantilă atinsese cote fantastice.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

28 Apr 2018 1575

#scrieDobrogea Mustafa Ismail Ali, un primar al Medgidiei de origine turcă (galerie foto)

28 Apr 2018 1358

#scrieDobrogea Evoluția Portului Constanța pe drumul refacerii (1945-1957) (V)

27 Apr 2018 783

#citeșteDobrogea „Casele suspecte, tripourile cu jocurile de noroc, cârciumile dădeau mult de lucru poliției.“ Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

27 Apr 2018 1227

#citeșteDobrogea Satul în care nu au avut loc divorţuri. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

26 Apr 2018 3059

Mulţi dintre învăţătorii dobrogeni nu s-au mai întors de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial (galerie foto)

25 Apr 2018 1041

#citeşteDobrogea Cum era privită moralitatea femeii, în funcţie de naţionalitate. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Apr 2018 5847

Povestea regelui get Dapyx - Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (II) (galerie foto)

24 Apr 2018 1944

#citeşteDobrogea 117 ani de la naşterea scriitorului Grigore Sălceanu. Biblioteca „I.N. Roman“ deține câteva manuscrise şi fotografii

23 Apr 2018 378

Povestea regelui get Dapyx Luptele cu romanii, campania lui Crassus, taina peşterii Keiris şi asediul Genuclei (I)

23 Apr 2018 1260