Constanta de odinioara in imagini

Stela Palmată - Demonul cu ochii răi

Inscripţiile funerare sunt extraordinar de importante atunci când încerci să reconstitui viaţa unui oraş antic sau a unei întregi provincii. Cuvintele lăsate moştenire în piatră de către cei ce au trăit pe pământurile acestea în urmă cu aproape două milenii ne vorbesc adesea despre dramele lor, despre credinţele lor.
 
Una dintre extraordinarele piese de acest gen este aşa-numita Stelă Palmată, o piesă care astăzi se găseşte în inventarul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.
 
A fost descoperită în data de 10 iulie 1932, pe strada Mihail Kogălniceanu, acolo unde un anume afacerist, pe nume D. Constantinidis, îşi construia o casă. El a găsit în curte o ciudată placă de marmură, pe care a donat-o imediat Muzeului Regional al Dobrogei.
 
Ce are însă special această inscripţie? Cu ce se deosebeşte faţă de alte inscripţii sau stele şi altare funerare, atât de des întâlnite în Dobrogea noastră? Ei bine, vom încerca să răspundem la aceste întrebări...
 
Placa de marmură e fragmentată: îi lipseşte o parte de sus, acolo unde este reprezentat un bust, căruia îi lipsesc capul şi gâtul... Partea ce s-a păstrat are vreo 54 cm înălţime, o lăţime de 36 cm şi este groasă de vreo 11 cm. Este un relief însoţit de o inscripţie în greacă.
 
Bustul este unul feminin, îmbrăcat într-un chiton cu falduri. Imediat sub bust se află primul element inedit: două palme întinse în afară, gravate în relief. Între ele, o invocaţie scrisă şi adresată „Eroilor Subpământeni“.

Urmează mai jos inscripţia propriu-zisă, din care aflăm: „Asclepiades a ridicat (n.a. - acest monument), ca amintire, copiilor săi Flavia Aquilina, care a trăit 8 ani, şi Iulius Augurinus, care a trăit 2 ani“. Un tată îndurerat îşi plânge copiii morţi... Un epitaf aparent obişnuit, mai ales pentru acele vremuri, în care mortalitatea infantilă atingea cote mari.
 
D.M. Pippidi considera că inscripţia datează din vremea dinastiei Flavilor (69-96 d.H), ţinând seama de numele copiilor, în special de cel al fetiţei (greci cu nume romanizate). Marea problemă, marea enigmă a altarului este dată de relieful celor două palme şi de invocaţia făcută de Asclepiades. Cel mai probabil, părintele cere (prin aceste palme rugătoare şi nu prin cuvinte clare) divinităţilor subpământene, htonice, să răzbune într-un fel moartea fulgerătoare şi nedreaptă a copiilor săi.
               
Potrivit lui Pippidi, Asclepiades consideră că cineva, pe care nu îl putea numi, este vinovat de moartea copiilor, astfel că cere zeilor, îi imploră pe aceştia să îl pedepsească pe cel care a cauzat cele două morţi... Aşadar, un simbol peste care azi am trece uşor cu vederea este încărcat de semnificaţii, face, practic, cât mai multe propoziţii la un loc.
               
Întrucât este analizată o inscripţie în greacă, Pippidi merge chiar până la o superstiţie elenă. Potrivit acesteia, un „daimon“ (demon) „cu ochi răi“, un zeu răuvoitor ar putea fi vinovatul de moartea celor doi copii. În Tomisul sec. I d.H exista, de asemenea, şi o nouă credinţă de influenţă iraniană, bazată pe „zei vrăjmaşi“, vinovaţi de morţi premature.
               
Cum au murit cei doi copii? Inscripţia nu ne spune clar! Cert este că tatăl lor, Asclepiades, este ferm convins că vinovatul este o divinitate rea şi de aceea cere zeilor htonici să îi facă dreptate.
 
Au existat teorii conform cărora nu ar fi palme ridicate rugător, ci pur şi simplu nişte mănuşi. Ideea este eronată, pentru că mănuşile sunt mereu reprezentate cu degetele în jos, şi nu în sus, cum avem aici.
               
Celebrul arheolog belgian Franz Cumont a studiat mult (şi primul!) problema simbolului mâinilor ridicate şi în toate piesele descoperite în Europa şi Asia se regăseşte acelaşi sens: o rugăciune adresată zeilor, care au puterea să îndrepte o mare nedreptate.
 
Simbolul mâinilor ridicate către cer este actual şi astăzi. În Biblie el se întâlneşte adesea, cum ar fi în Pslamul 87 (21-22): „Toată ziua te chem, Doamne, să te prind cu mâinile mele“.
 
Flavia şi Iulius au fost fie ucişi de necunoscuţi, fie vrăjiţi în vreun fel de un „daimon cu ochii răi“, cum spunea Pippidi. Stela Palmată ascunde întrebări la care este greu de răspuns... dar studiul său incită încă...
 
 

Bibliografie

 
Analele Dobrogei nr. XV 1934 - Theofil Sauciuc Săveanu pag. 1- 8;
 
ISM II 173 (9); DM Pippidi - „Studii“, 1934, pag. 206-217, 1935, pag. 168-180, „Revista clasică“ VI-VIII, 1934-1935, „Revista Pontica“;
 
Fr. Commont - „Il Sole vidice dei delitti ed il simbole delle mani alzate“ - 1923, pag 65-80;
 
Fulvia Ciliberto, Fulvia Mainardis - „Mani alzate, mains levees, erhobene hande. A proposita di un sarcofago della collezione di Francesco di Toppo“, Vasile Pârvan - „Începuturile vieţii romane la Gurile Dunării“.
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut pe data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile şcolilor nr. 25 şi nr. 12, a absolvit Liceul „Decebal“, promoţia 1992, după care a urmat Facultatea de Drept, licenţiindu-se în criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul în armată, apoi, timp de trei ani, a lucrat ca jurist la o societate din Mangalia. Din 2001 a lucrat, timp de 15 ani, în presă, inclusiv la ziarul ZIUA de Constanţa. A început să scrie despre Dobrogea în 2005, la ZIUA, apoi la România Liberă, iar din 2007 a început să realizeze la CTV filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea.

 Sursa foto: Arhiva personala.

Citeşte şi:
 
După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie
 
Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“
 
Drumul Scorpiei, Ostrovul Tătaru, Jugul Dracului şi alte toponime din Delta Dunării

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Interviu cu arhitectul Radu Cornescu „Deși ne batem cu Clujul, Iașiul sau Timișoara, la capitolul cultură stăm cu puțin peste zero“

16 Aug 2018 912

#citeşteDobrogea Fondatorul revistei „Tomis“ ar fi împlinit astăzi 81 de ani. In memoriam Constantin Novac

15 Aug 2018 553

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (II)

14 Aug 2018 886

Costineşti (Mangea Punar, Buffelbrunnen) Originea numelor purtate, legenda ospăţului şi câteva amintiri despre germanii dobrogeni (I)

13 Aug 2018 4131

#citeșteDobrogea Alexandru Alecu, organizatorul școlii musulmane la Medgidia (galerie foto)

12 Aug 2018 599

Interviuri live George Scupra - „Acum tehnica ne permite, lucrăm în continuare la identitatea orașului nostru și la dezvoltarea lui pentru generațiile viitoare“ (video)

09 Aug 2018 1477

#citeşteDobrogea Regele Carol I semna, în urmă cu 138 de ani, decretul de înfiinţare a Camerei de Comerţ şi Industrie din Constanţa. Lucrări valoroase din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

09 Aug 2018 1259

Biserica Ortodoxă Română sub toleranţa ocupantului musulman (galerie foto)

08 Aug 2018 1685

„Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie Constanţa. Anul XXXIX. 28 oct. 1928“

08 Aug 2018 196

Cum arăta Constanța în perioada 1880-1895? Populația, vechile străzi și clădirile publice (II)

07 Aug 2018 2788

#citeșteDobrogea „Zaifet“ sau „carclaruma“ ori „sunet dunii“, obiceiuri la tătarii din Ezibei. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

07 Aug 2018 1519

Mahomed al II-lea Cuceritorul şi coşmarul trăit de otomani în Dobrogea - relatarea italianului Angiolello

06 Aug 2018 2141

Dobrogea în nefericiții ani în care România a redevenit „mică“. Prin dictatele din 1939-1940

02 Aug 2018 1446

Interviuri Live Iulian Soceanu - „Balneologia și dezvoltarea infrastructurii turistice sunt pariul orașului Techirghiol și pentru următorul secol!“ (video)

01 Aug 2018 896

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (II) Renaşterea oraşului, Casele engleze, Farul lui Aslan şi alte edificii moderne (galerie foto)

31 Jul 2018 1744

#citeşteDobrogea Tinerii bulgari umblau mascaţi în Postul Paştelui. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

31 Jul 2018 697

#citeşteDobrogea Opt decenii de la naşterea regretatului actor Nicu Constantin

31 Jul 2018 1135

Constanţa (Kustenge) între Războiul Crimeii şi instaurarea administraţiei româneşti (1853-1878) (I) Satul cu ruine, Vizitatorul danez, Umbra holerei, Hangiul şi lupii, Venirea englezilor

30 Jul 2018 1508

#scrieDobrogea Colecția muzeală George Neacșu din Medgidia (galerie foto)

26 Jul 2018 806

#citeşteDobrogea Cum întâmpinau bulgarii dobrogeni Anul Nou. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

24 Jul 2018 899

Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895? Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)

24 Jul 2018 2250

Zeii, religiile şi templele Dobrogei antice (III) - Sărbătorile lui Dionysos

23 Jul 2018 794

#citeşteDobrogea Scriitorul şi realizatorul TV Corneliu Leu ar fi împlinit, pe 21 iulie, 86 de ani

21 Jul 2018 698

#RespectTeatru Medalia „Jean Ionescu“ şi placheta CJC #RespectTeatru, pentru muzicologul Dumitru Lupu (galerie foto)

21 Jul 2018 1076

#citeșteDobrogea 146 de ani de la nașterea creatorului școlii geologice românești, Gheorghe Munteanu Murgoci

20 Jul 2018 657

#citeşteDobrogea 158 de ani de la naşterea primarului „de o cinste exemplară“ Cristea Georgescu. Destin tragic

20 Jul 2018 1205

#citeșteDobrogea 152 de ani de la nașterea unui dobrogean rarisim - Ioan N. Roman. „Dobrogea îi va fi pe veci recunoscătoare“ (Nicolae Iorga)

20 Jul 2018 814

Din nou, despre cei mai loiali minoritari ai statului român - turcii şi tătarii dobrogeni - 1878-1914 (galerie foto)

18 Jul 2018 4158

#scrieDobrogea Oprea Hârâciu - eroul Medgidiei în Primul Război Mondial

18 Jul 2018 975

#citeşteDobrogea Obiceiuri bulgăreşti pentru cele patru momente cruciale din viaţă. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

17 Jul 2018 1001

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (II) - Isis, Serapis şi Marea Mamă Cybele (galerie foto)

17 Jul 2018 723

Zeii, religiile şi templele Tomisului antic (I)

16 Jul 2018 628

Gladiatorii cetăţii Tomis (II) Attalos, Amarantos Nemuritorul, Skirtos Dacul şi binefăcătorii (secolele II - III d.Hr.)

12 Jul 2018 877

Gladiatorii cetăţii Tomis (I) Amfiteatrul şi vedetele spectacolului antic (secolele II-III d.Hr.)

11 Jul 2018 771

#scrieDobrogea Dr. Ibrahim Themo, fiul adoptat al Medgidiei (galerie foto)

11 Jul 2018 1285

O lecţie de la înaintaşi pentru cei de azi Ţăranii şi lumea satului în preocupările „Astrei Dobrogene“ (1927-1935) (galerie foto)

11 Jul 2018 1257

#citeşteDobrogea Prevestiri din lumea fizică sau animală, la aromâni. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

10 Jul 2018 957

Instituţii culturale şi de învăţământ între 1919 şi 1939

10 Jul 2018 732

Oraşul Tulcea după Primul Război Mondial

09 Jul 2018 1691

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 216

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 170

Harta Dobrogei 1887

06 Jul 2018 150

Administraţia oraşului Tulcea în perioada 1919-1939

06 Jul 2018 1012

#scrieDobrogea Evoluţia Portului Constanţa pe drumul refacerii (1945-1957) (XI)

06 Jul 2018 1205

#scrieDobrogea Citakii, grup etnic dobrogean evidenţiat în secolele XVI-XVII

05 Jul 2018 993

În fiecare an, se întâlnea cu camarazii săi, de ziua marii bătălii, la Mărăşeşti. Ultima dată când a coborât din trăsură era singur… Colonelul Dimitrie D. Chirescu (postumul) (12 martie 1891 - 30 martie 1981) (galerie foto)

04 Jul 2018 980

#citeşteDobrogea Sărbători la macedoneni nerecunoscute de biserică. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

03 Jul 2018 1258

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (II). Sfârşitul conflictului şi Pacea de la Cainargeaua Mică (Kuciuk-Kainargi) (1768-1774) - galerie foto

03 Jul 2018 1176

Dobrogea şi războaiele ruso-turce (I). Un tărâm devastat (1768-1774)

02 Jul 2018 1544

„Ţările Române văzute de artişti francezi - Sec. XVIII și XIX“, de G. Oprescu (1926)

01 Jul 2018 279