Sub control judiciar şi cu interdicţia de a merge la serviciu, Nicuşor Constantinescu şi-a depus declaraţia de avere la CJC (documente)

Suspendat de două ori, revenit oficial pe funcţie tot de atâtea ori, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, şi-a depus ultima declaraţie de avere în timp ce se afla sub control judiciar. Măsura a fost impusă de magistraţii din cadrul Tribunalului Constanţa în dosarele în care preşedintele CJC este judecat pentru presupusa subfinaţare a Centrului Militar Zonal Constanța, precum și în cel în care a fost deferit Justiţiei alături de Cristian Zgabercea, fostul său consilier şi fost producător general al TVR. Pe durata controlului judiciar, Constantinescu are obligaţia de a nu comunica „direct sau indirect şi prin orice mijloace de comunicare cu martorii şi experţii din prezenta cauză, cu personalul Centrului Militar Zonal Constanţa, cu personalul din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi cu consilierii judeţeni care au participat, în orice formă, în procesul de propunere, decizie şi execuţie a celor două hotărâri ale Consiliului Judeţean Constanţa care au vizat Centrul Militar Zonal Constanţa“, precum şi „să nu exercite funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa“. La data de 5 iunie, la CJC a fost înregistrată declaraţia de avere a lui Nicuşor Constantinescu, acesta încadrându-se astfel în termenul legal de depunere.
 
Ce avere şi ce interese are acum preşedintele CJC, faţă de ceea ce declara în luna iulie a anului trecut, dar şi cum i-au fost afectate veniturile de concediul medical prelungit pe care l-a avut anul trecut sunt subiectele abordate în cele ce urmează.
 
Potrivit declaraţiei de avere completate pe 5 iunie 2015, document aferent anului fiscal anterior, soţia lui Nicuşor Constantinescu, Codruţa, apare ca fiind unica proprietară a unui teren intravilan în suprafaţă de 1.431 mp, dobândit în anul 2013 printr-un „act de lichidare a regimului comunităţii legale şi partaj voluntar fără sultă“. În acelaşi mod, Codruţa Constantinescu a intrat şi în posesia unei case de locuit în suprafaţă de 687 mp în Constanţa.

Bunuri în coproprietate cu mama şefului CJ Vrancea, Marian Oprişan

În declaraţia de avere a lui Nicuşor Constantinescu, mai sunt menţionate unele terenuri pe care familia sa le deţine: unul în suprafaţă de 2.000 mp (Mila 23, Tulcea), unul de 1.123 mp (Voluntari, Ilfov), deţinute de Codruţa Constantinescu în proporţie de 50%, un teren intravilan în municipiul Bucureşti, în suprafaţă de 24,16 mp, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare alături de alte 16 persoane cu nume rezonante în lumea afacerilor sau a politicii: Radu Ştefan şi Mihai Mazăre - fostul primar al municipiului Constanţa, respectiv fratele său, senator de Constanţa, Emilian (Elan) Schwartzenberg - fostul soţ al Mihaelei Rădulescu; Sorin Strutinsky; Oana Mihaela Moldovan, Gerardina Elena Neagoe, Carmen Antoanela Stăncescu şi Ionuţ Barbu - implicaţi în afaceri alături de Elan; Ioana Nadolu; Adrian Radu; Roxana Elisabeta Sfrija; Adrian Marin Vîlsan; Cristina Bozgan, Daniel Bucura; Irina Elena Chrică, sau Lucia Gherarde - mama preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.
De asemenea, acelaşi procent este amintit în cazul unui alt teren din Bucureşti, în suprafaţă de 35,68 mp, dobândit alături de aceleaşi persoane.

„S-a evaporat“ o casă în capitală

În anul 2005, fiul său minor a primit o donaţie constând într-un teren intravilan de 335 mp în Piatra Neamţ, iar în 2007, a primit în aceeaşi manieră o casă de vacanţă de 448,50 de metri pătraţi.
Codruţa Constantinescu este unicul proprietar al unei case de locuit în suprafaţă de 360 mp în municipiul Constanţa, pe care a dobândit-o prin acelaşi „act de lichidare a regimului comunităţii legale şi partaj voluntar fără sultă“, fiind menţionată şi o casă de locuit „executată în regie proprie“, în Bucureşti, în anul 2013 (184,43 mp).

De asemenea, fiica celor doi, Smaranda, era trecută ca fiind unica proprietară a unui case în Bucureşti, primite prin donaţie, în anul 2005 (256,57 mp), care însă nu mai apare în declaraţia de anul acesta, însă nu este menţionată nici la bunuri înstrăinate.
În declaraţia completată în 2013, Nicuşor Constantinescu menţiona că a donat bunurile descrise mai sus (terenul din Piatra Neamţ, o casă din Bucureşti şi casa de vacanţă din Piatra Neamţ) celor doi copii ai săi.

Picturi de 12.000 de euro

La capitolul „Bunuri mobile“, în declaraţia preşedintelui CJC figurează: o şalupă de agrement Rascala (33%), un autoturism ARO 304, un Jaguar, un Volkswagen Golf, un Fiat şi un Land Rover.
Cât despre bunurile sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro, în declaraţia de avere a lui Constantinescu se menţionează că acesta deţine „tablouri, colecţie timbre, bijuterii, numismatică, obiecte de mobilier vechi, obiecte de artă“ dobândite în perioada 1990 - 2011, a căror valoare nu poate fi însă estimată. De asemenea, sunt menţionate „picturi ulei pe carton şi pânză“, a căror valoare estimată se ridică la 15.000 de euro, dobândite în 2013 de Codruţa Constantinescu. În declaraţia depusă anterior, se menţiona suma de 300.000 de lei ca fiind primită cadou de Codruţa Constantinescu de la Gheorghe Oancea (preşedintele Asociaţiei Naţionale a Scafandrilor şi Salvamarilor Profesionişti şi cunoscut partener de afaceri al lui Mazăre şi al lui Constantinescu, decedat în iulie 2013).
Preşedintele CJC mai are un depozit bancar de 987.000 de dolari şi încă un cont curent la Citibank, de 5.558 de dolari, aceeaşi sumă fiind menţionată şi în declaraţia anterioară.

Acţionar la SIF-uri

Nicuşor Constantinescu deţine părţi sociale şi acţiuni în SC Xenoti SRL, SC Conpress Group, SC Royal Distribution Services, SIF Transilvania, SC Sigma Trading, SC Ideea Contrast, SC Oltenia, SC Comtext SA, SC Eurosantis Com Invest SA, SC Alliance Qwest Companz SA, SC Silk Estate SA, SC Rafting Company SRL şi un „new entry“ - SIF Moldova. Tot aici mai figurează un împrumut de 100.000 de euro, acordat în nume personal către SC Rafting Company SRL, şi un altul de 100.685 de lei, către societatea Xenoti SRL.

Împrumuturi de mii de dolari şi sute de mii de lei

Din declaraţia de avere mai reiese că, anul trecut, Nicuşor Constantinescu s-a împrumutat de mai multe sume în lei şi în dolari de la o persoană fizică, după cum urmează: 40.000 de dolari, datorie scadentă în anul 2024, şi alta de 35.000 de dolari, debit scadent în 2016. Mai are alte trei datorii în lei scadente în 2017 - două de 109.395 de lei şi alta de 3.315 lei. În 2013, el acordase un împrumut de 200.000 de euro, în nume personal, unei persoane fizice, care nu mai apare în declaraţia de anul acesta.

Indemnizaţia de şef al CJC, afectată de absenţa îndelungată

Veniturile încasate în anul fiscal anterior de Nicuşor Constantinescu au fost destul de mult diminuate faţă de câştigurile declarate în anul fiscal anterior în calitate de şef al CJC. Probabil de vină sunt şi concediile medicale avute anul trecut, precum şi perioada în care a fost suspendat prin ordinul prefectului Radu Volcinschi. În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Constantinescu a încasat, în anul fiscal anterior completării declaraţiei de avere, o indemnizaţie de 35.069 de lei, faţă de 55.656 de lei cât preciza în documentul completat în 2014. Soţia sa, angajată a On Plonge SRL, a avut un salariu de doar 8.140 de lei, faţă de 12.168 de lei, sumă precizată în declaraţia de avere din 2014. Nu în ultimul rând, Codruţa Constantinescu a încasat un salariu de 3.526 de lei de la Rafting Company SRL, firma pe care funcţionează grădiniţa Rainbow Kinder Campus şi în care a fost asociată până în septembrie 2014. Tot aici este trecut şi un venit de 235 de lei de la Asociaţia Arhimede, dar şi alocaţia de 504 lei a fiului minor.
 
Nu în ultimul rând, Nicuşor Constantinescu declară că a obţinut în anul fiscal anterior completării declaraţiei de avere dividende de 109.395 de lei de la Ideea Contrast SRL, aferente anului 2007, 666 de lei de la SIF Moldova şi 3.281 de lei de la SIF Oltenia.

Afaceri cu Mazăre şi cu Strutinsky

În conformitate cu declaraţia de interese, Nicuşor Constantinescu este asociat în SC Xenoti SRL, SC Conpress Group, SC Royal Distribution Services, SIF Transilvania, SC Sigma Trading, SC Ideea Construct, SC Comtext SA, SC Oltenia, SC Eurosantis Com Invest SA, SC Alliance Qwest Company SA şi SC Silk Estate SA precum şi, mai recent, în SIF Moldova, unde nu precizează calitatea, şi nici numărul de acţiuni ori valoarea acestora. De menţionat că printre partenerii de afaceri ai preşedintelui CJC se numără Radu Mazăre şi Sorin Strutinsky.

Constantinescu, lipsit de pecetea de „preşedinte“ în patru situaţii

Potrivit aceluiaşi document, Constantinescu este preşedinte al Handbal Club Municipal Constanţa, al Comitetului de Bazin „Dobrogea“, al Asociaţiei Euro Regiunea Marea Neagră, dar şi membru în Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România. Totodată, preşedintele CJC este membru în Comitetul de Monitorizare al „P.O.S.T.“.

Nu în ultimul rând, Nicuşor Constantinescu precizează calitatea de prim-vicepreşedinte al PSD Constanţa. Facem mențiunea că acesta a fost suspendat din toate funcţiile de conducere deţinute în partid încă din luna mai a acestui an, în baza rezoluţiei Consiliului Naţional al PSD.

 
Interesant este faptul că acesta nu mai deţine nici calitatea de preşedinte în cadrul a patru asociaţii de interes local - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Dobrogea“, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Apă - Canal Constanţa“, Asociaţia Grup Local Dobrogea Nord -, şi nici în cazul Grupului de Acţiune Locală Constanţa Sud.