Sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice

COMUNICAT DE PRESĂ

(13 iulie 2010)

REF: Sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis marţi, 13 iulie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Vă prezentăm integral textul sesizării:

Bucureşti, 13 iulie 2010

Domnului Augustin Zegrean

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZAREA DE NECONSTITUŢIONALITATE

asupra

LEGII privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Potrivit dispoziţiilor art. 77 din Constituţia României, înainte de promulgare, Preşedintele României poate solicita verificarea constituţionalităţii legii.

Motivele acestei sesizări vizează aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, constând în încălcarea exigenţelor constituţionale în materie de sesizare a Camerelor Parlamentului, în procedura de legiferare, deduse din coroborarea alin. (1) teza finală a art. 75 din Constituţia României cu alin. (4) şi (5) ale aceluiaşi articol.

Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative a fost adoptată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, şi anume cu nerespectarea competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constituţie.

I.  Starea de fapt

La data de 27 aprilie 2010 Camera Deputaţilor a fost sesizată cu proiectul de lege privind consolidarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, iar la data de 28 aprilie 2010 l-a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La data de 12 mai 2010, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională.

Ulterior, la data de 14 mai 2010, legea a fost trimisă Preşedintelui României spre promulgare. În termen legal, respectiv la data de 04 iunie 2010, am solicitat Parlamentului reexaminarea Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

După reluarea procedurii legislative, Camera Deputaţilor a aprobat legea, la data de 22 iunie 2010, însuşindu-şi propunerile din cererea de reexaminare. Astfel, Camera Deputaţilor în calitate de prima Cameră sesizată a hotărât la art. 37 modificarea şi completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, în sensul reintroducerii comisiilor de cercetare a averilor, aşa cum decisese iniţial.

Senatul,  la data de 30 iunie 2010, a adoptat legea ca urmare a cererii de reexaminare, într-o formă diferită de cea a Camerei Deputaţilor, eliminând mare parte din textele nou adoptate, inclusiv prevederile referitoare la comisiile de cercetare a averilor.

La data de 08 iulie 2010, legea a fost retrimisă spre promulgare.

II. Starea de drept

În ceea ce priveşte sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 75 alin. (1) din Constituţie realizează o departajare a competenţelor celor două Camere, cu respectarea principiului bicameralismului. Aceste prevederi sunt reluate şi detaliate în Regulamentul fiecărei Camere a Parlamentului.

Astfel, la art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, se prevăd următoarele:

“Potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională:

(…) 2. proiectele legilor organice prevăzute în Constituţia României, republicată, la: (…) e.  art. 44 alin. (2) - Dreptul de proprietate privată;

(…) n. art. 136 alin. (3), (4) şi (5) – Obiectul exclusiv al proprietăţii publice, darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică, inviolabilitatea proprietăţii private; (…)”

Iar, art. 88 alin.(7) din Regulamentul Senatului are următorul conţinut:

„Senatul, ca primă Cameră sesizată, are în competenţă spre dezbatere şi adoptare, proiectele de lege şi propunerile legislative în domeniile stabilite de art.75 din Constituţia României, republicată, după cum urmează:

(…)  2.    proiectele legilor organice prevăzute la:

(…) - art.44 alin.(2) - Dreptul de proprietate privată ;

(…) - art. 136 alin. (3), (4) şi (5) – Proprietatea; (…)“

Activitatea comisiilor de cercetare, înfiinţate în scopul controlului modului de dobândire a averii, are implicaţii directe asupra dreptului de proprietate privată al persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere.

Faţă de cele de mai sus, urmează să observaţi că dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Cameră sesizată şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Cameră decizională.

În susţinerea punctului nostru de vedere învederăm faptul că şi pentru iniţiativele legislative pentru modificare şi/sau completarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, respectiv Pl-x nr. 191/2004, Pl-x nr. 49/2006, Pl-x nr. 966/2006 şi Pl-x nr. 588/2007, prima Cameră sesizată a fost Senatul. (Anexa nr. 1)

Pentru situaţia în care una dintre Camere adoptă o prevedere ce intră în competenţa decizională a celeilalte Camere, Legea fundamentală a prevăzut soluţii. Astfel, art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie stipulează următoarele:

“(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.

(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.”

De altfel, aceste dispoziţii constituţionale sunt detaliate în art. 143 din Regulamentul Senatului.

În consecinţă, procedura legislativă ar fi fost definitiv parcursă şi viciul de procedură putea fi acoperit, numai dacă cea de-a doua Cameră, respectiv Senatul, ar fi fost de acord cu prevederea adoptată de către Camera Deputaţilor.

Având în vedere că Senatul a eliminat dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor, ce fuseseră adoptate de Camera Deputaţilor, deveneau incidente prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, în sensul că doar cu privire la aceste texte de lege era necesar să se reia deliberarea pentru a decide definitiv Camera Deputaţilor, care potrivit art. 75 alin. (1) teza finală, este Cameră decizională.

Noile prevederi adoptate de Camera Deputaţilor intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi a celor ale art. 136 alin. (5) din Constituţie şi drept urmare, atrag competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, ceea ce impunea întoarcerea legii, cu privire la aceste prevederi, de la Senat, care nu şi-a însuşit forma primei Camere, la Camera Deputaţilor, ce ar fi trebuit să decidă în procedură de urgenţă.

Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale,
Distinşi membri ai Plenului Curţii Constituţionale,

În considerarea argumentelor expuse mai sus vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative a fost adoptată cu nerespectarea dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

Departamentul de Comunicare Publică