Date privind consumul de droguri in Romania - 26.02.2009

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR 
                              
            AGENŢIA NAŢONALĂ ANTIDROG
   CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ŞI CONSILIERE ANTIDROG CONSTANŢA

DATE PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI IN ROMANIA, COMPARATIV CU ALTE STATE EUROPENE

Potrivit Raportului anual 2008 privind situaţia drogurilor in Europa, aparţinând Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, România înregistrează unele dintre cele mai scăzute prevalenţe la consumul unor importante categorii de droguri.
Iată o sinteză a acestor date furnizate de documentul precizat:

Canabis

Pentru categoria de vârstă de 15-64 ani, România se numără printre ţările cu cea mai scăzută prevalenţă pe parcursul întregii vieţi. Ţara noastră deţine o prevalenţă de 1,7%, ocupând ultimele locuri alături de Malta (3.5%), Bulgaria (4,4%) şi Cipru (6,6%). In fruntea listei se află Danemarca (36,5%), Franţa (30,6%), Regatul Unit (30,1%) şi Italia (29,3%).

România deţine cea mai scăzută prevalenţă şi la categoriile de vârstă de 15-34 ani şi 15-24 ani, cu 2,9% şi, respectiv, 2,7%.

Amfetamine

Pentru categoria de vârstă de 15-64 ani, România se numără şi la acest capitol printre ţările cu cea mai scăzută prevalenţă pe parcursul întregii vieţi, având o prevalenţă de 0,2%, alături de Grecia (0,1%), Malta (0,4%) şi Cipru (0,8%).

Ţările cu cea mai ridicată prevalenţă pentru acest drog sunt: Regatul Unit (11,9%), Danemarca (6,9%), Norvegia (3,6%) şi Irlanda (3,5%).

Ecstasy

România se remarcă cu cea mai mică prevalenţă pentru ambele grupe de vârstă care au fost luate în calcul. Pentru categoria 15-64 de ani, ţara noastră este pe ultimul loc, cu 0,3%, alături de Grecia (0,4%), Malta (0,7%) şi Lituania (1,0%). În fruntea listei se află Regatul Unit cu 7,3%, Republica Cehă, cu 7,1%, Irlanda, cu 5,4% şi Spania cu 4,4%.

La categoria de vârsta de 15-34 de ani, situaţia este asemănătoare pentru ţara noastră, care deţine ultimul loc, cu o prevalenţă de 0,5%, fiind urmată de Grecia (0,6%), Malta (1,4%) şi Lituania şi Polonia, la egalitate, cu 2,1%. Poziţiile fruntaşe sunt ocupate de Republica Cehă, cu 14,6%, Regatul Unit, cu 13,0%, Irlanda, cu 9,0% şi Slovacia, cu 8,4%.

Cocaină

Pentru categoria de vârstă de 15-64 ani, România se numără printre ţările cu cea mai scăzută prevalenţă pe parcursul întregii vieţi. Ţara noastră deţine o prevalenţă de 0,4%, alături de Malta şi Lituania, urmate de Grecia, cu 0,7%. In fruntea listei se află Regatul Unit (7,7%), Spania (7,0%), Italia (6,6%) şi Irlanda (5,3%).

România deţine cea mai scăzută prevalenţă şi la categoriile de vârstă de 15-34 ani şi 15-24 ani, cu 0,7% şi, respectiv, 0,4%.

Decese cauzate de consumul de droguri

În Raportul anual 2008 privind situaţia drogurilor in Europa, aparţinând Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, România se află pe locul 10 dintre-o lista de  28 de ţări în ceea ce priveşte numărul de decese survenite ca urmare a consumului de droguri. Cu cele 16 cazuri semnalate pentru anul 2006 (luat în calcul de respectivul raport), România se plasează în prima treime a acestei liste. Ţările cu cele mai puţine decese au  fost: Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Republica Cehă, Franţa, Polonia, Ţările de Jos, Italia. Cele cai multe decese s-au înregistrat în Austria (35 cazuri), Regatul Unit (47), Norvegia (52), Luxemburg (60) şi Estonia (73 cazuri).
 
OPINII PRIVIND CONSUMUL DE DROGURI

În vederea cunoaşterii atitudinii/opiniei populaţiei faţă de consum şi consumatorii de droguri, în cadrul chestionarului folosit ca instrument de colectare a datelor pentru cel de-al doilea Studiu în populaţia generală realizat de Agenţia Naţională Antidrog (publicat in anul 2008)  au fost introduse şi întrebări privind percepţia generală asupra unei persoane dependente de droguri sau asupra importanţei diferitelor măsuri întreprinse pentru rezolvarea problemei drogurilor ilicite.
Studiul a arătat că opinia publică este în favoarea „rezolvării” problemei drogurilor ilicite, mai ales prin intermediul activităţilor de aplicare a legii sau de prevenire. În cazul asistenţei medicale, deşi populaţia este de acord într-un procent foarte ridicat (peste 85%) cu tratamentul consumatorilor de droguri, indiferent de modalitatea de includere a acestora într-un program terapeutic (voluntar sau obligatoriu), aproximativ jumătate dintre respondenţi consideră administrarea de metadonă în scop terapeutic ca fiind fără importanţă (43%).

Tabel: Opinia populaţiei generale referitoare la importanţa unor măsuri/activităţi desfăşurate în domeniul reducerii cererii/ofertei de droguri

Cât de importante pentru rezolvarea problemei drogurilor ilicite sunt următoarele: Importantă Fără importanţă
Campania publicitară ce explică riscurile asociate consumului de droguri 93,3 6,7
Educaţie privind drogurile în şcoli 95,0 5,0
Tratamentul voluntar al consumatorilor în vederea renunţării la droguri 87,4 12,6
Tratament obligatoriu al consumatorilor pentru a renunţa la droguri 85,7 14,3
Administrarea terapeutică de metadonă pentru consumatorii de heroină 57,0 43,0
Control al poliţiei, control vamal 92,2 7,8
Legi stricte în ceea ce priveşte drogurile 91,2 8,8
Legalizarea consumului de haşiş şi marijuana 75,2 24,8

Sursa: ANA/DORDT

CONSUMUL DE DROGURI ÎN POPULAŢIA GENERALĂ

PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI ILEGALE DE-A LUNGUL VIEŢII

Prevalenţa consumului de diferite droguri ilegale în rândul populaţiei de 15-64 ani de-a lungul vieţii este de cca. 1,7%, aici fiind incluse toate tipurile de droguri ilegale: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, crack, amfetamine, halucinogene, heroină sau opiacee. Prin extrapolare, acest procent ne spune că din populaţia României în vârstă de 15-64 aproximativ 300.000 de persoane au consumat cel puţin o dată unul din aceste droguri, de-a lungul vieţii. Dacă se iau în considerare şi medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive) acest procent ajunge la 8,6% (prin extrapolare rezultă aproximativ 1.300.000 de persoane).
Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este cannabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy – 0,4%, heroină – 0,1%, halucinogene – 0,1%, cocaină (în ambele forme – bază sau crack) – 0,1%.

Harta: Prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii, în funcţie de regiune, 2007

Sursa: ANA/DORDT

Cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, înregistrându-se următoarele procente: 5,6% în Bucureşti, 1,3% în Transilvania, 1,1% în: Muntenia, Moldova, Banat-Crişana-Maramureş, 0,9% în Dobrogea şi 0,6% în Oltenia.
Ecstasy se consumă, de asemenea în toate regiunile ţării, cu excepţia Dobrogei: 1,8% în Bucureşti, 0,4% în Transilvania, 0,2% în Muntenia şi Oltenia, 0,1% în Moldova şi Banat-Crişana-Maramureş.

Heroina este consumată în Bucureşti, Transilvania şi Oltenia în procente egale: 0,2%.
Inhalantele se consumă în: Bucureşti (0,3%), Oltenia (0,2%) şi Transilvania (0,1%).
Amfetaminele şi cocaina (crack sau în forma bază) se consumă doar în Bucureşti - 0,3% din populaţia capitalei în vârstă de 15-64 ani încercând amfetamine şi 0,5% experimentând consumul de cocaină.
În ceea ce priveşte consumul pe cale injectabilă de heroină sau cocaină de-a lungul vieţii, se înregistrează următoarele procente: 0,3% dintre respondenţii din Bucureşti au recunoscut un astfel de consum şi 0,2% dintre cei din Transilvania şi Oltenia.

În funcţie de grupa de vârstă, aşa cum se observă în tabelul de mai jos, drogul care este experimentat de populaţia de toate vârstele este cannabisul, celelalte droguri fiind încercate cu precădere de populaţia tânără, 15-34 ani.

Tabel: Prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii, în funcţie de grupa de vârstă, 2007

 Grupa de vârstă Total
  15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 15-64
Cannabis 3,7% 2,2% 0,8% 0,2% 0,1% 1,5%
Cocaină 0,1% 0,1%    0,1%
Heroină 0,1% 0,2% 0,1%   0,1%
Ecstasy 0,7% 0,6% 0,4%   0,4%
Amfetamine 0,1% 0,1%    0,1%
Inhalante 0,2% 0,1%  0,1%  0,1%
Cocaină sau heroină pe cale injectabilă 0,1% 0,2% 0,1%   0,1%
Sursa: ANA/DORDT

Cea mai mică vârstă declarată de un respondent pentru debutul în consumul de cannabis a fost de 11 ani, 76,6% dintre consumatorii de cannabis menţionând o vârstă de debut până în 24 ani. În cazul ecstasy, cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar cea mai mare vârstă de debut în consumul de ecstasy fiind de 30 ani.
 
Bărbaţii, spre deosebire de femei, au încercat, cel puţin o dată în viaţă, toate tipurile de droguri ilegale: 2,3% cannabis, 0,5% ecstasy, 0,2% heroină şi 0,1% celelalte categorii de droguri, iar pentru femei s-a înregistrat un consum experimental pentru: cannabis – 0,7%, ecstasy – 0,2%, inhalante şi halucinogene – 0,1%.

PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI ILEGALE ÎN ULTIMELE 12 LUNI

Acest model de consum a putut fi analizat doar pentru cannabis şi ecstasy din cauza numărului redus de cazuri înregistrat pentru celelalte categorii de droguri. O altă posibilă explicaţie a determinării unor procente care să permită o astfel de analiză poate fi şi aceea că atât cannabisul cât şi ecstasy au fost tratate în chestionar în capitole separate.

Cannabis
Prevalenţa consumului de cannabis în ultimele 12 luni, la nivel naţional, a fost de 0,4%.
În funcţie de regiunea în care locuieşte respondentul s-au înregistrat pentru consumul de cannabis în ultimele 12 luni, următoarele procente: 2% în Bucureşti, 0,5% în Banat-Crişana-Maramureş şi 0,2% în Transilvania, Muntenia şi Moldova. În Oltenia şi Dobrogea nu a fost determinat un consum recent de cannabis.
Grupa de vârstă la care s-a înregistrat cea mai ridicată prevalenţă a consumului de cannabis în ultimele 12 luni a fost 15-24 ani – 1,5% faţă de 0,3% pentru respondenţii în vârstă de 25-34 ani.
Raportul bărbaţi consumatori de cannabis în ultimele 12 luni / femei consumatoare de cannabis în ultimele 12 luni a fost de 3 (0,6% / 0,2%).
A mai fost analizat consumul recent de cannabis în funcţie de statutul educaţional, determinându-se faptul că un astfel de comportament apare, mai ales, la persoanele cu studii liceale (0,6%) şi universitare (0,3%). O altă categorie care a prezentat un astfel de consum a fost cea în care se încadrează liceenii (studii secundare incomplete) – 0,1%, întrebarea referitoare la nivelul educaţional specificând studiile încheiate până în momentul interviului.

Ecstasy
Comparativ cu cannabisul, pentru consumul în ultimele 12 luni de ecstasy a fost înregistrat, la nivel naţional, un procent de doar 0,1%.
Regiunile în care respondenţii au recunoscut un astfel de comportament de consum au fost: Bucureşti, Transilvania, Banat-Crişana-Maramureş, procentele fiind de 0,1%.
Singura grupă de vârstă la care a fost identificat un astfel de consum este cea de 15-24 ani – 0,3%, pentru respondenţii de 25-34 ani procentul fiind sub 0,1%.
Ca şi în cazul cannabisului, persoanele cu studii secundare incomplete, liceale şi universitare au recunoscut că au consumat ecstasy în ultimele 12 luni – 0,1% pentru fiecare categorie.
În funcţie de sexul respondentului, analiza a determinat un consum recent de ecstasy la bărbaţi de 0,1%, în cazul femeilor procentul fiind sub 0,1%.

PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI ILEGALE ÎN ULTIMELE 30 ZILE

Analiza a putut fi realizată doar în cazul cannabisului, la nivel naţional înregistrându-se un procent de 0,1% pentru un astfel de consum.

Persoanele din grupa de vârstă 15-24 ani au declarat într-un procent de 0,5% că au consumat cannabis în ultimele 30 zile, faţă de 0,1% dintre cei în vârstă de 25-34 ani.

Acest comportament apare la cei care au terminat liceul într-o proporţie de 0,2%, comparativ cu cei care au studiile liceale incomplete – 0,1%.

Bucureştiul (0,5%), urmat de Banat-Crişana-Maramureş (0,4%) şi Transilvania (0,1%) sunt regiunile în care respondenţii au declarat că au consumat cannabis în ultimele 30 zile.

Bărbaţii sunt cei care au declarat că au avut un consum actual de cannabis într-un procent de 0,2%, la femei prevalenţa fiind sub 0,1%.

Analiză comparativă 2004-2007

Deşi ponderile care redau aceste consumuri sunt mici, în general nesemnificative statistic, preferinţele de consum redate prin tipologia mai sus menţionată şi care sunt în concordanţă cu cele din 2004, sunt probabil cele reale, chiar dacă diversitatea produselor consumate în 2007 este mai mare decât în 2004. 

CONSUMUL DE DROGURI ÎN ŞCOLI ŞI ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI TINERE

În anul 2007 a fost implementată pentru a treia oară la nivel naţional componenta pentru  România a studiului European ESPAD (derulat la nivel internaţional în 1995, 1999, 2003, 2007). Instituţiile implicate în derularea studiului 2007 au fost: Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.  

METODOLOGIE

În perioada mai-iunie 2007 s-a realizat colectarea datelor la nivel naţional în cadrul Proiectului şcolar european privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD), studiu realizat în rândul elevilor de 16 ani. Parteneriatul de colaborare dintre Agenţia Naţională Antidrog şi coordonatorul naţional reprezentat de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar (SNSPMS) a beneficiat de sprijin din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), desfăşurându-se sub coordonarea metodologică a CAN (Swedish Council for Information on Alcohol and other Drugs, Stockholm/Suedia).
Studiul este reprezentativ la nivel naţional şi regional pentru elevii născuţi în anul 1991 (grupul ţintă).

MECT a asigurat cadrul de eşantionaj, furnizând baza de date cu şcolile eligibile şi a  facilitat accesul în şcoli. Instrumentul de cercetare a fost reprezentat de chestionarul internaţional, tradus şi adaptat. Eşantionarea multistadială a fost realizată de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar. Drept bază de eşantionaj au fost utilizate şcolile liceale din anul şcolar 2006-2007, dintre acestea fiind excluse: şcolile speciale, liceele teologice şi militare, liceele care nu au ca limbă de predare limba română  (condiţie metodologica fiind ca durata de completare a chestionarului să nu fie mai mare de 60 de minute, iar includerea unui liceu cu o altă limbă de predare decât limba română nu ar fi corespuns acestei cerinţe). Pentru participare au fost selectate un număr de 116 şcoli şi la nivelul fiecărei şcoli un număr de 2 clase (o clasă a IX-a din care au fost invitaţi să participe la completarea chestionarului toţi elevii prezenţi, indiferent de anul naşterii şi o clasă a X-a din care au fost invitaţi să participe doar elevii născuţi în anul 1991). În cadrul acestei cercetări au fost aplicate efectiv un număr de 2719 chestionare (administrarea în teren a chestionarelor a fost realizată integral de ANA prin Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog) dintre care 2307 elevilor născuţi în 1991, diferenţa fiind reprezentată de elevii născuţi în alţi ani.
Anterior administrării în teren, chestionarul a fost pre-testat, în această etapă aplicându-se un număr de 215 chestionare dintre care 178 elevilor născuţi în 1991. Pretestarea a permis ajustarea chestionarului - adaptări de ordin cultural.

REZULTATE

Pentru ediţia din anul 2007, s-a hotărât constituirea unei baze internaţionale comune pe baza căreia va fi realizat raportul internaţional (cu aproximaţie, la sfârşitul lunii martie 2009). Rezultatele studiului nu au fost încă publicate, astfel că vor fi prezentate câteva date preliminare privind prevalenţele înregistrate la consumul diferitelor categorii de droguri în populaţia şcolară.

PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI ILEGALE DE-A LUNGUL VIEŢII

Prevalenţa consumului oricărui drog ilegal  de-a lungul vieţii în rândul elevilor de 16 ani a fost în anul 2007 de 14,5% (14,9% în cazul băieţilor şi 14,2% în cazul fetelor). Consumul experimental de alcool cu pastile a înregistrat cel mai ridicat procent (4,4%; 5% în cazul băieţilor şi 3,8% în cazul fetelor), urmat de consumul experimental de inhalante (4,1% atât în cazul fetelor, cât şi în cel al băieţilor). 
Comparativ cu anul 2003, s-au înregistrat prevalenţe de-a lungul vieţii mai ridicate pentru consumul oricărui tip de drog ilegal, exceptând consumul de tranchilizante/sedative fără prescripţie medicală (scădere de la 6,6% la 4,1%). Consumul experimental de ecstasy, cocaină, droguri injectabile a înregistrat o dublare faţă de anul 2003 (ecstasy – de la 0,6% în anul 2003 la 1,2% în anul 2007; cocaină – de la 0,7% în anul 2003 la 1,5% în anul 2007; droguri injectabile – de la 0,3% în anul 2003 la 0,7% în anul 2007).

Grafic: Prevalenţa consumului de droguri de-a lungul vieţii (ESPAD 2003, ESPAD 2007)

 Sursa: SNSPMS şi ANA/DORDT

PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI ILEGALE ÎN ULTIMELE 12 LUNI

În anul 2007, în chestionarul ESPAD au fost incluse întrebări referitoare la consumul de droguri în ultimele 12 luni şi ultimele 30 de zile pentru cannabis, ecstasy şi solvenţi/inhalante. Consumul recent de cannabis a înregistrat cel mai ridicat procent 1,9% (3% în rândul băieţilor şi 1% în rândul fetelor).
Comparativ cu anul 2003, s-a înregistrat o tendinţă de creştere pentru toate cele trei substanţe menţionate: solvenţi/inhalante - de la 0,4% în anul 2003 la 1,8% în anul 2007; ecstasy - de la 0,2% în anul 2003 la 0,6% în anul 2007; cannabis – de la 1,5% în anul 2003 la 1,9% în anul 2007. 

Grafic: Prevalenţa consumului de droguri în ultimele 12 luni (ESPAD 2003, ESPAD 2007) 
Sursa: SNSPMS şi ANA/DORDT

PREVALENŢA CONSUMULUI DE DROGURI ILEGALE ÎN ULTIMELE 30 ZILE

Prevalenţa consumului de droguri ilegale în ultimele 30 zile în rândul elevilor de 16 ani a înregistrat valori sub 1,5% pentru toate cele trei substanţe menţionate în chestionar: cannabis (0,7%; 1,2% în cazul băieţilor; 0,2% în cazul fetelor), ecstasy (0,5%; 0,7% în cazul băieţolor şi 0,3% în cazul fetelor) şi solvenţi/inhalante (0,8%; 0,9% în cazul băieţilor şi 0,8% în cazul fetelor). Totodată consumul actual a înregistrat o tendinţă de creştere în anul 2007, comparativ cu anul 2003, pentru toate cele trei droguri ilegale analizate.

Grafic: Prevalenţa consumului de droguri în ultimele 30 zile (ESPAD 2003, ESPAD 2007)
 
 Sursa: SNSPMS şi ANA/DORDT

NOTA: Documentele prezentate se regăsesc şi pe site-ul instituţiei noastre – www.ana.gov.ro