Cereri AMR, UNJR, APR si MJ - Vineri, 17 Decembrie 2010

SOLUŢIA CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU PRIVIRE LA SOLICITAREA ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE DE APĂRARE A INDEPENDENŢEI ŞI IMPARŢIALITĂŢII INSTANŢELOR ŞI A CORPULUI DE JUDECĂTORI DIN ROMÂNIA

SOLUŢIILE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII CU PRIVIRE LA SESIZĂRILE MINISTERULUI JUSTIŢIEI ŞI A ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE CU PRIVIRE LA SĂVÂRŞIREA UNOR ABATERI DISCIPLINARE DE CĂTRE JUDECĂTORI

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în şedinţa din 16 decembrie 2010, admiterea cererilor de apărare a independenţei şi imparţialităţii instanţelor judecătoreşti şi a corpului de judecători din România, cereri formulate de Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Procurorilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.

În motivarea cererilor formulate de cele trei asociaţii profesionale ale magistraţilor s-a arătat în esenţă că prin demersurile repetate şi luările de poziţie publice aparţinând Ministerului Justiţiei care au vizat soluţiile pronunţate în cauzele având ca obiect contestaţii împotriva reducerilor salariale ale bugetarilor au fost grav afectate atributele esenţiale ce caracterizează profesia de magistrat, respectiv independenţa şi imparţialitatea în cauzele deduse judecăţii. S-a mai arătat, de asemenea, că drept reacţie la soluţiile pronunţate de instanţe în această materie, Ministerul Justiţiei a iniţiat o serie de demersuri instituţionale şi mediatice ceea ce a creat o presiune inacceptabilă asupra instanţelor investite cu soluţionarea acestui tip de cauze. Asociaţiile profesionale îşi motivează demersul şi prin acea că Ministerul Justiţiei prin sesizarea adresată Consiliului Superior al Magistraturii solicită cercetarea disciplinară a magistraţilor care au pronunţat deja soluţii în cauzele de genul mai sus arătat, deşi hotărârile nu sunt definitive, ceea ce evident creează o presiune asupra magistraţilor ce vor judeca în căile de atac dar şi asupra celor care încă deşi investiţi nu s-au pronunţat în cauze.

Ca urmare a verificărilor Inspecţiei Judiciare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că prin memoriul formulat de Ministerul Justiţiei s-a solicitat să se efectueze verificări asupra nerespectării de către instanţele de judecată a unor decizii pronunţate de Curtea Constituţională. Printr-un alt memoriu formulat, de asemenea, de Ministerul Justiţiei se solicita declanşarea de către Inspecţia Judiciară a unei anchete administrative cu privire la pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti prin care au fost înlăturate de la aplicare dispoziţiile Legii nr. 118/2010 şi au fost nesocotite deciziile Curţii Constituţionale nr. 872/2010 şi 874/2010, prin care au fost analizate dispoziţiile acestui act normativ atât din perspectiva Constituţiei României cât şi prin prisma conformităţii lui cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, a altor tratate şi pacte internaţionale, inclusiv a dispoziţiilor Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi a jurisprudenţei CEDO.

La data de 22.11.2010 ca urmare a apariţiei în media a opiniilor exprimate de unele asociaţii ale magistraţilor, Ministerul Justiţiei a emis un comunicat de presă intitulat „ Precizare " prin care s-a arătat că sesizarea Inspecţiei Judiciare s-a realizat în cadrul reglementat de legile justiţiei, conform cărora orice persoană interesată se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru a sesiza aspecte în legătură cu activitatea ori conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, cu încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori cu săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

La data de 23.11.2010, în cadrul emisiunii „ Ora de foc " doamna secretar de stat Lidia Barac a afirmat că prin soluţiile pronunţate de magistraţi au fost depăşite atributele puterii judecătoreşti. S-a apreciat, de asemenea, că Ministerul Justiţiei a urmărit să atragă atenţia Consiliului Superior al Magistraturii asupra unui fenomen considerat îngrijorător, acela al nerespectării deciziilor Curţii Constituţionale în materiile reglementate de Legea nr. 118/2010 şi OUG nr. 71/2009.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, orice persoană are dreptul de a supune verificărilor Inspecţiei Judiciare aspecte vizând activitatea sau conduita necorespunzătoare a magistraţilor. Astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 97 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare exercitarea dreptului de a solicita declanşarea unei anchete disciplinare nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărâri judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac. În acest sens trebuie menţionat că interpretarea textelor legale aplicabile în fiecare cauză în parte este atributul exclusiv al judecătorului cauzei, iar rezultatul operaţiunii de interpretare şi soluţia dată speţei nu poate face obiectul unei cenzuri administrative.

Iniţiativa Ministerului Justiţiei chiar dacă a adus în discuţie legalitatea hotărârilor judecătoreşti iar o astfel de verificare excede competenţelor Inspecţiei Judiciare şi a oricărui alt organism cu excepţia instanţelor de judecată, ea se circumscrie dreptului oricărei persoane interesate de a formula o sesizare.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut însă că exprimarea în mod public de către Ministerul Justiţiei prin intermediul comunicatului de presă şi în cadrul emisiunii televizate a criticilor cu privire la soluţiile adoptate de către instanţe, precum şi a unor aprecieri în legătură cu o pretinsă nelegalitate a hotărârilor judecătoreşti culpabilizează întregul corp al magistraţilor. Manifestările în spaţiul public de genul celor de mai sus, coroborate cu aducerea la cunoştinţă a publicului a solicitării de declanşare a cercetării disciplinare pentru pronunţarea unor soluţii defavorabile Statului Român reprezintă o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii în sistemul judiciar şi, implicit, a scăderii prestigiului magistraţilor şi în această manieră a fost afectată independenţa lor.

Potrivit Recomandării ( 2010 ) 12 a Comitetului de Miniştri privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, statele membre sunt obligate să ia toate măsurile necesare pentru a respecta, promova şi proteja independenţa judecătorilor. Sensul noţiunii de „ independenţa judecătorilor " nu se referă exclusiv la judecători şi acoperă întregul sistem judiciar.

În temeiul acestui principiu organelor puterii executive şi legislative le revine, între altele, obligaţia de a se abţine de la adoptarea oricăror măsuri care ar putea submina independenţa judecătorilor, nefiind permis grupurilor de presiune să submineze independenţa sistemului judiciar.

Ministerul Justiţiei a depăşit, prin poziţiile publice luate, limitele admisibile ale discursului public, astfel cum acestea sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Instanţa europeană a arătat în jurisprudenţa sa că „ agitarea la lumina zilei " a datelor unui proces, în aşa fel încât publicul să dea verdict înaintea pronunţării instanţei competente, riscă să conducă la pierderea respectului pentru tribunale şi a încrederii necesare în activitatea acestora. Ca garant al justiţiei, valoare fundamentală a statului de drept, acţiunea puterii judiciare are nevoie de încrederea cetăţenilor. De aceea este necesară protejarea ei împotriva unor atacuri lipsite de fundament, mai ales că magistraţii sunt ţinuţi de obligaţia de rezervă care împiedică se reacţioneze într-o anumită situaţie.

În cauzele deduse judecăţii şi în considerarea principiului independenţei justiţiei magistraţii trebuie să decidă în mod liber, în acord cu legea, potrivit propriei conştiinţe, fără nicio restricţie şi fără a fi obiectul influenţelor, incitărilor, presiunilor, ameninţărilor, intervenţiilor neobişnuit, directe sau indirecte, indiferent din partea cui ar veni sau pentru ce motiv.

Luările publice de poziţie faţă de soluţii pronunţate de instanţele de judecată pun sub semnul întrebării inclusiv funcţionarea normală şi eficientă a sistemului judiciar în ansamblul său şi creează o imagine precum şi o percepţie publică negativă asupra justiţiei, ceea ce se reflectă în mod direct în activitatea fiecărui judecător în parte şi afectează autoritatea de care acestea trebuie să se bucure în exercitarea funcţiei de judecător.

Faţă de cele de mai sus arătate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a considerat pe deplin întemeiate cererile formulate de Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Procurorilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi a dispus admiterea cererilor de apărare a independenţei şi imparţialităţii instanţelor judecătoreşti şi a corpului de judecători din România.

În şedinţa din 9 decembrie 2010, Secţia pentru judecători şi-a însuşit nota întocmită de Inspecţia judiciară cu privire la rezultatul verificărilor efectuate în legătură cu sesizarea Ministerului Justiţiei referitoare la pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti prin care sunt înlăturate de la aplicare dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi cu nesocotirea în opinia acestuia a deciziilor nr. 872/2010 şi nr. 874/2010 pronunţate de Curtea Constituţională având ca obiect această lege şi a constatat că:

Hotărârile judecătoreşti în legătură cu care s-a formulat sesizarea nu sunt irevocabile, fiind supuse căii de atac a recursului. A reţinut, de asemenea, faptul că potrivit art. 97 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, verificările efectuate de către Inspecţia judiciară nu pot pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac. Potrivit dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi modificată, hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale. Verificările privind respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus, de asemenea, transmiterea raportului Comisiei pentru unificarea practicii judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a se aprecia asupra oportunităţii dezbaterii problematicii semnalate în cadrul întâlnirilor periodice organizate cu preşedinţii de secţie de la curţile de apel, precum şi comunicarea notei tuturor curţilor de apel, în vederea discutării problemelor de drept supuse atenţiei, în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional.

La data de 19.11.2010, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România au solicitat efectuarea unor verificărilor pentru săvârşirea de către doamna secretar de stat Lidia Barac a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b din Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu privire la încălcarea normelor prevăzute de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit dispoziţiilor mai sus menţionate, constituie abatere disciplinară „intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror".

Comisia de disciplină pentru judecători a dispus clasarea cauzei, rezoluţia motivată fiind publicată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, la rubrica „Inspecţia judiciară - Comisia de disciplină pentru judecători - rezoluţii de clasare."

BIROUL DE INFORMARE PUBLICĂ ŞI RELAŢII CU MASS MEDIA