A doua reuniune a Consiliului de Cooperare la Nivel Înalt dintre România şi Republica Bulgaria

Declaraţia comună a Primilor-miniştri
 
Cele două guverne, al României şi al Republicii Bulgaria, conduse de Primul-ministru al României, domnul Victor-Viorel Ponta şi, respectiv, de Primul-ministru al Republicii Bulgaria, domnul Plamen Oresharski în încheierea celui de-al doilea Consiliu de Cooperare la nivel înalt între România şi Bulgaria, desfăşurat la Ruse, la data de 7 martie 2014,
 
 Ţinând cont de nivelul excelent al relaţiilor bilaterale între România şi Republica Bulgaria, ţări vecine şi partenere în cadrul Uniunii Europene şi NATO, şi reamintind faptul că în 2014, aniversarea a 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-bulgare coincide cu sărbătorirea a 10 ani de la aderarea României şi Republicii Bulgaria la NATO şi cu aniversarea a 7 ani de la obținerea statutului de state membre ale UE,
 Confirmând hotărârea lor de a intensifica dinamica acestui moment pozitiv în cadrul cooperării bilaterale, prin dezvoltarea şi consolidarea relaţiei dintre România şi Republica Bulgaria în toate domeniile de interes comun, în beneficiul cetăţenilor din cele două ţări,
 Reiterând semnificaţia Declaraţiei Politice Comune de Înfiinţare a Consiliului de Cooperare la nivel înalt dintre România şi Republica Bulgaria, semnată la data de 12 octombrie 2011, pentru a asigura un cadru de cooperare concretă şi pragmatică, ghidată de valorilor şi principiilor comune europene şi euro-atlantice,

 Exprimând angajamentul de a continua cooperarea apropiată şi constructivă în cadrul Uniunii Europene, pe subiecte regionale de interes comun, incluzând politica de extindere a UE, cooperarea regională şi trans-frontalieră, regiunea Dunării, zona Mării Negre, Vecinătatea Estică şi Parteneriatul Estic, securitatea frontierelor externe ale UE, aderarea la Spaţiul Schengen, etc.
Reafirmând voinţa de a consolida mecanismele pentru schimbul de informaţii, discuţii şi coordonarea poziţiilor naţionale la nivel bilateral şi, de asemenea, în cadrul structurilor UE existente. În acest sens, este semnat un protocol de cooperare între Ministerul Afacerilor Externe al României şi Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Bulgaria.
 
Au convenit că vor:
 Continua să lucreze împreună şi sistematic pentru a insufla mai mult dinamism în toate ariile de cooperare bilaterală, direcţionând autorităţile respective ale celor două state spre realizarea proiectelor comune deja stabilite, soluţionarea rapidă a problemelor bilaterale în discuţie şi încurajând comunicarea şi contactele dintre ele, pentru a dezvolta cooperarea sectorială;
 Încuraja dezvoltarea pe toate planurile a relaţiilor economice între cele două ţări ca state membre UE, pe baza intereselor comune;
 Consolida cooperarea în atragerea şi promovarea investiţiilor străine directe importante în regiune, cu accent special pe schimbul de bune practici în acest domeniu;

 Aprecia bunele relaţii tradiţionale în sectorul energetic care există între România şi Republica Bulgaria, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul UE şi alte iniţiative internaţionale. Cele două guverne susţin eforturile de a spori securitatea energetică, elaborarea unei abordări coordonate a problemelor în domeniul politicii energetice din cadrul regiunii şi consolidarea solidarităţii între statele membre UE şi părţile contractante ale Comunităţii Energetice a UE;
 Continua cooperarea şi abordarea comune în domeniul politicii climatice, în contextul propunerii Comisiei privind „Un cadru politic pentru climă şi energie în perioada 2020-2030”, pentru a asigura un echilibru potrivit între stabilirea unor ţinte ambiţioase în domeniul mediului şi energetic şi salvgardarea competitivităţii industriilor noastre;
 Recunoaşte semnificaţia dialogului menit să creeze o interconectivitate crescută în domeniul gazului între România şi Republica Bulgaria şi pentru a consolida cooperarea cu alte state partenere UE, precum statele grupului Vişegrad, Grecia şi Austria văzută ca o contribuţie la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale a pieţelor europene, pentru consolidarea securităţii energetice în Europa centrală şi sud-estică, a Uniunii Europene şi a Europei în general, şi ca un posibil pas înainte spre crearea unei pieţe a energiei funcţională, competitivă şi eficientă în cadrul UE;

 Aştepta cu interes finalizarea interconectivităţii rețelelor de transport al gazului între România şi Republica Bulgaria la Giurgiu–Ruse, care va lega reţelele de transmisie naţională de gaz şi va contribui la sporirea securităţii aprovizionării cu gaz dintre cele două ţări şi a regiunii, şi de asemenea, va spori integrarea pieţei regionale a gazelor naturale;
 Recunoaşte că cuplarea pieţelor de electricitate va crea un mecanism mai eficient pentru alocarea capacităţilor de transmisie trans-frontalieră dintre cele două ţări şi un cadru stabil şi predictibil pentru viitoarele investiţii în dezvoltarea reţelelor de transmisie şi facilităţile de generare ale regiunii;
 Accentua voinţa de a extinde cooperarea în domeniul dezvoltării rurale şi a agriculturii, ţinând cont de rolul important jucat de sectorul agriculturii în dezvoltarea economică a ambelor ţări;
 Exprima voinţa lor de a coopera în domeniul tehnologiei informatice prin schimbul de practici, în contextul Agendei Digitale pentru Europa, şi pregătirea proiectelor comune în domeniul serviciilor electronice trans- frontaliere;

 Încuraja îmbunătăţirea conectivităţii la frontiera comună, incluzând frontiera terestră, iar în acest scop vor pregăti proiecte de interes comun pentru a atrage finanţare europeană prin instrumente cum ar fi Facilitatea „Conectarea Europei”, Fondul de Coeziune, Programe de Cooperare Teritorială, etc. şi pentru a asigura resursele financiare naţionale necesare;
 Recunoaște importanţa implementării proiectelor de transport feroviar de interes comun, îndeosebi cele incluse în Noul Coridor Orient-Est/ Mediteranean, văzută ca o cale de a îmbunătăţi sustenabilitatea transportului şi de a intensifica fluxurile de trafic şi cele comerciale între ţările Europei Centrale şi de Vest şi ale ţărilor din Europa de Est;
 Lua în considerare propunerea pentru construcţia de noi poduri peste Dunăre şi construcţia comună a unui pod şi a unei hidrocentrale, care ar oferi o nouă sursă de producere a energiei, în consultare cu Comisia Europeană în cadrul parteneriatului pentru realizarea Strategiei UE pentru Dunăre;
 Realiza importanţa cooperării îndeaproape în cadrul Regiunii Dunării şi sublinia determinarea de a lucra împreună pentru a atinge obiectivele Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. Implementarea cu succes a Strategiei Dunării rămâne o prioritate comună a ambelor ţări. Cele două guverne apreciază rolul Comisiei Europene în coordonarea generală a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării şi se bazează pe ghidarea şi sprijinul din partea acesteia în viitor;

 Exprima determinarea de a coordona eforturile şi de a îmbunătăţi interacţiunea în realizarea efectivă a Programului de Coordonare Transfrontalieră România - Bulgaria şi proiectele comune finanţate prin fonduri europene;
 Reafirma angajamentul de a lucra pentru dezvoltarea ambelor regiuni în contextul politicii de coeziune UE şi în concordanţă cu priorităţile Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, utilizând posibilităţile fondurilor structurale şi de investiţii ale UE şi programele pentru cooperare teritorială din perioada 2014-2020 şi îşi exprimă voinţa de a facilita procesele administrative, în managementul şi proiectelor UE. România şi Republica Bulgaria vor coopera în contextul programului de cooperare transnaţional denumit „Dunărea”;
 Sublinia interesul de a încuraja activităţile legate de elaborarea documentelor de strategie comune şi dezvoltarea teritorială, pe baza abordării integrate, şi vor semnala faptul că sunt pregătiţi pentru a lucra în parteneriat cu instituţiile pentru o mai bună guvernare a regiunilor transfrontaliere şi realizarea dezvoltării regionale echilibrată şi durabilă;

 Confirma pregătirea pentru a coopera în cadrul Comitetului Inter-ministerial comun pentru dezvoltare durabilă a transportului pe căi navigabile România-Bulgaria, în secţiuni comune ale Dunării pentru pregătirea şi implementarea proiectelor de interes comun, în special în contextul implementării Facilităţii Conectarea Europei;
 Reafirma voinţa de a îmbunătăţii viitoarele relaţii de colaborare bilaterală în domeniul culturii, educaţiei, tineretului şi sportului prin încurajarea iniţiativelor organizate cu participarea societăţii civile şi facilitarea contactelor personale. Ele reafirmă semnificaţia cooperării pentru prezervarea şi protecţia culturii comune şi a moştenirii istorice;
 Exprima satisfacţia pentru implementarea stabilă şi coerentă a Strategiei UE pentru Dunăre, Prioritatea zonei 3 de a „promova cultura, turismul şi contactele personale”, coordonate în comun de România şi Republica Bulgaria şi recunoaşte impactul direct al acesteia pentru obţinerea obiectivului de stimulare a creşterii economice şi de interacţiune la nivel local;
 Exprima disponibilitatea de a schimba informaţii privind cele mai bune practici şi măsuri de succes în combaterea şomajului populaţiei tinere, incluzând implementarea efectivă a Garanţiei pentru Tineri;
 Exprima aprecierea pentru mecanismul bilateral pentru coordonarea transfrontalieră şi cooperarea în implementarea Directivelor UE în toate sectoarele mediului, notând dialogul activ şi dezvoltarea intensă a cooperării în domeniul mediului şi apelor pentru a atinge obiectivele comune şi pentru a promova parteneriatul durabil între România şi Republica Bulgaria. Ambele ţări vor continua cooperarea privind managementul transfrontalier desemnat pentru gestionarea apelor;

 Confirma angajamentul de a negocia amendamente ale actualei Convenţii între Guvernul României şi al Republicii Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi Prevenirea Evaziunii Fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnate la Bucureşti la data de 1 iunie 1994. Părţile română şi bulgară au schimbat proiectele de propuneri;
 Sublinia interesul de a schimba informaţii şi experienţe privind priorităţile în domeniile sănătate şi reforme ale sănătăţii, şi, de asemenea, de a identifica noi zone de colaborare, pe baza cooperării fructuoase în cadrul Acordului de Cooperare în Domeniul Sănătăţii şi Ştiinţelor Medicale între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria şi semnat la data de 28 februarie 1996;
 Fi de acord că fundamentul pe care se vor căuta soluţii comune la provocările existente şi emergente într-un mediu strategic şi de securitate dinamică;
 Exprima voinţa de a extinde securitatea regională şi cooperarea defensivă şi de a consolida contactele între autorităţile politico-militare relevante din ambele ţări, inclusiv prin canalele existente la nivelul Ministerelor Afacerilor Externe, Ministerelor Apărării şi a Forţelor Armate. Ambele părţi reafirmă disponibilitatea de a maximiza folosirea cadrelor bilaterale existente şi mecanismele pentru schimbul de opinii cu privire la Marea Neagră, securitatea regională din Europa de Sud-Est, probleme de apărare, iniţiative de cooperare, atât la nivel bilateral, cât şi în contextul organizaţiilor regionale, NATO şi UE;

 Continua eforturile comune ale României şi ale Republicii Bulgaria pentru creşterea securităţii regiunii şi a Uniunii Europene în ansamblu, cât şi cooperarea activă între cele două ţări în contextul iniţiativelor multilaterale şi bilaterale în domeniul afacerilor interne;
 Reafirma determinarea de a continua cooperarea pentru a obţine decizia Consiliului JAI cu privire la aderarea României şi Republicii Bulgaria la Spaţiul Schengen, luând în considerare pregătirea completă a ţărilor de a adera, confirmată de Parlamentul European, de Comisia Europeană şi în mod repetat afirmată de Consiliul European;
 Sublinia angajamentul de a lucra pentru consolidarea politicilor comune ale UE în domeniul migraţiei şi azilului, în trei mari direcţii, incluzând accesul la fondurile destinate ale UE; urmărirea eficientă şi controlul graniţelor externe UE şi combaterea migraţiei ilegale; implementarea practică a Sistemului European Comun de Azil şi solidaritatea între statele membre;

 Recunoaşte, în contextul evenimentelor din Orientul Mijlociu şi a situaţiei din Siria, a măsurilor luate la nivelul UE pentru a consolida solidaritatea şi sprijinul pentru eforturile guvernului bulgar în lupta împotriva migraţiei ilegale şi în abordarea provocărilor privind azilul şi politicile de readmisie în situaţia de presiune migratorie în acea parte a graniţelor externe ale UE;
 Reafirma angajamentul de a promova perspectivele europene ale ţărilor în contextul procesului de extindere şi a parteneriatelor avansate în cadrul Parteneriatului Estic, pe baza respectării depline a criteriilor de aderare şi a adeziunii la valorile şi principiilor UE, pe baza ideii că procesul de extindere a UE are un rol extrem de important în consolidarea democraţiei, statului de drept, stabilităţii şi prosperităţii ţărilor din regiune;

 Nota faptul că viteza cu care ţările candidate şi potenţiale avansează spre UE depinde de propriile realizări şi progrese în atingerea criteriilor de aderare. Importanţa angajamentului privind bunele relaţii de vecinătate este recunoscută drept o componentă esenţială a procesului de integrare europeană;
 Reînnoi angajamentul de a intensifica consultările şi cooperarea privind elementele de interes comun în cadrul PSAC şi PESC, în domenii cum ar fi utilizarea în comun a capabilităţilor şi a mecanismelor de gestionare a urgenţelor regionale şi de răspuns la criză;
 Recunoaşte importanţa rolului Procesului de Cooperare în Sud-Estul Europei drept un forum politic cuprinzător, format din toate ţările din regiune şi ţările lor vecine în cadrul UE;

 Reafirma voinţa de a construi pe baza programelor regionale de cooperare existente, cum ar fi Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei, Consiliul de Cooperare Regională, Iniţiativa Central Europeană, Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră şi încurajarea intervenţiei mai puternice a UE în regiunea Europei de sud-est. Cele două ţări încurajează elaborarea Strategiei pentru Marea Neagră, cu scopul de a gestiona provocări comune şi pentru a găsi noi oportunităţi de conectare în Regiunea extinsă a Mării Negre; cele două guverne încurajează, de asemenea, realizarea de interconexiuni între politicile şi instrumentele interne şi externe ale UE, relevante pentru regiune, în special Sinergia Mării Negre, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Politica Maritimă Integrată;
 Reafirma importanţa susţinerii Parteneriatului Estic, accentuând semnificaţia dezvoltării relaţiilor post-Vilnius în cadrul ţărilor membre ale Parteneriatului Estic. Cele două guverne încurajează obiectivul important al semnării ALS cu Georgia şi Republica Moldova cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii august 2014, în contextul păstrării Comisiei Europene actuale. Sublinia faptul că poarta UE spre o Ucraina democratică ar trebui să rămână deschisă. Recunosc faptul că ţările membre ale Parteneriatului Estic ar trebui să se bucure în continuare de sprijinul UE în procesul complex de adaptare la standardele europene.
 
Realizat la Ruse, în data de 7 martie 2014