Premierul desemnat Dacian Ciolos a prezentat în Parlament “Programul de Guvernare"

PROGRAM DE GUVERNARE
I. Viziune
Societatea romaneasca a fost martora unei tragedii fara precedent in istoria ei recenta. Mai mult de 50 de vieti au fost pierdute ca urmare a unor carente de integritate in modul in care administratia din Romania isi serveste cetatenii. Aceasta realitate tragica a creat un orizont de asteptare la nivelul societatii care a mers dincolo de cauzele ei imediate, si care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese in mod democratic in Parlamentul Romaniei, de a conferi incredere unei formule de guvernare in afara practicii politice consacrate.
Programul acestui Guvern trebuie sa raspunda acestor realitati, si sa gaseasca solutii care sa aiba efect atat in perioada limitata a mandatului primit, dar sa si puna bazele unor dezvoltari de structura in viitor.
Acest Guvern nu poate, si nu isi va asuma, sa se angajeze pe toata fronturile de reforma in societatea romaneasca. Dar ceea ce isi asuma acest Guvern e un set de masuri concrete, limitate ca numar dar cu impact si relevanta sistemica, pentru care intentioneaza sa dea seama la final de mandat fata de fortele politice si fata de societate.
In primul rand, acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate in cursul anului 2016. Societatea romaneasca in intregul ei asteapta un ciclu electoral diferit de cele trecute. La nivel politic, e necesar un ragaz in care partidele politice sa isi defineasca programele si echipele cu care vor participa in cursa electorala. Cetatenii la randul lor trebuie sa isi sporeasca interesul si implicarea in viata sociala a comunitatilor din care fac parte, astfel incat sa poate participa activ, si cat mai bine si independent informati, in procesul electoral.
Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, in care aceste pregatiri structurale sa aiba loc. In acelasi timp, acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfasurarea proceselor electorale in conditii optime, pentru toti romanii, indiferent unde se afla ei.
Totodata, acest Guvern va cauta sa creeze mecanisme optime de informare a mediului politic in legatura cu masurile executive sau legislative pe care le va adopta. Aceeasi logica va fi aplicata si fata de toti partenerii sociali, fata de care acest Guvern va manifesta transparenta si deschidere, prin stabilirea unor sisteme novatoare de consultare si schimburi de idei.
Nu in ultimul rand, Guvernul va testa si aplica noi metode de lucru in ceea ce priveste functionarea interna a aparatului central (Guvern si ministere), in incercarea de a lasa la finalul mandatului o serie de solutii alternative viabile pentru buna functionare a administratiei.
In ceea ce priveste politicile si domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabila a tarii.
In acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea si eliminarea vulnerabilitatilor in absorbtia fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestinarea diverselor instrumente financiare si va identifica solutii rapide de implementare si eliminare a blocajelor.
Investitiile in infrastructura vor fi tratate cu prioritate, vazute fiind ca elementul esential in deblocarea potentialului de atractivitate investitionala a Romaniei; stadiul proiectelor care sunt in curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere si CF) vor fi evaluate pentru a se grabi derularea lor.
Pe planul agendei europene si de politica externa, Romania trebuie sa se pozitioneze ferm in contextul geopolitic actual, care devine din ce in ce mai complex si dificil.
Coeziunea politica in cadrul Uniunii Europene a fost erodata in ultimul an de crize profunde, cea a monedei Euro, provocarea sistemului actual de Tratate venind din partea Marii Britanii, criza fara precedent a migratiei catre Europa, sau atacurile teroriste de mare amploare din Franta. Toate aceste crize au expus lacune in arhitectura juridica si institutionala a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desavarsire a procesului de integrare in domenii precum piata unică, moneda comună, sau cadrul de functionare a spatiului Schengen. In acelasi timp, ele au relevat diferente majore de viziune intre state sau blocuri de state si, pe acest fond, curentele politice de factura populist-extremista au capatat relevanta electorala din ce in ce mai mare si intr-un numar sporit de state europene.
Ca al 7-lea stat ca marime in Uniunea Europeana, Romania nu trebuie sa asiste pasiv la marile dezbateri de esenta care se prefigureaza in cursul anului 2016. Romania trebuie sa isi aleaga strategia de negociere in ceea ce priveste cerintele Marii Britanii, si trebuie sa isi fixeze pozitia in gestionarea crizei migrantilor si in reformularile de politici europene care vor aparea inevitabil in urmatoarele 6 luni la nivelul regulilor de functionare Schengen, fie pe domeniul protectiei frontierelor, a integrarii migrantilor sau a sistemul comun de azil. Romania isi va urmari interesele ei nationale in toate aceste dezbateri, dar in acelasi timp va promova valorile si principiile cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va cauta aliante de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme, si isi va maximiza votul in cadrul procesului decizional.
La nivel international, Romania se gaseste la confluenta unor fenomene globale cu urmari profunde in agenda interna, sau europeana, a tarii.
Partneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost si ramane reperul central al politici externe a Romaniei.
Politica promovata de Federatia Rusa in vecinatatea estica a Uniunii Europene, si a Romaniei, genereaza o instabilitate continua, cu efect de durata, fata de care Romania trebuie sa gaseasca raspunsuri si strategii adaptate.
Conflictul din Siria si relatia Uniunii Europene cu Turcia, pe cale sa fie fundamental recalibrata, vor crea oportunitati de politica externa pe care Romania va trebui sa le gestioneze cu atentie atat in formularile de pozitii la nivel european dar si in relatiile bilaterale.
II. Priorităti

1. Un Guvern deschis si transparent, in dialog cu institutiile democratice si cu societatea ca actor politic

• Deschiderea sistemului politic prin facilitarea iniţiativei legislative a cetăţenilor şi grupurilor civice
• Cultivarea unui dialog constant cu societatea civilă, mediul de afaceri, sindicatele, organizaţiile patronale, asociaţiile profesionale şi asociaţiile minorităţilor naţionale
• Crearea unor platforme online de interacţiune sistematică între Guvern şi societate
  2. Poziţionarea activă a României ca actor strategic în context regional, european si international, cu atentie pe relatiile de vecinatate
• Afirmarea anvergurii politice a României la nivelul UE
• Întărirea parteneriatului strategic cu SUA şi respectarea obligaţiilor care revin ţării din calitatea de membru NATO

3. Sustinerea fara rezerve a independentei justitiei si a continuarii luptei impotriva coruptiei
4. Niciun proces electoral din Romania nu mai trebuie sa fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare

• Accesul tuturor românilor la vot
• Digitalizarea listelor şi a procesului electoral in regim de urgenta

5. Imbunatatirea eficientei administraţiei publice, in serviciul cetateanului

• Derulare proiect pilot de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului
• Extinderea proiectului pilot şi în alte zone ale administraţiei publice

6. Imbunatatirea sistemului de protecţie civilă pentru creşterea siguranţei cetăţeanului, eficientizarea managementului sistemului de urgenţă şi protecţia infrastructurii critice

• Adoptarea unui program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic

ridicat

• Cresterea eficientei ISU si a altor servicii cu responsabilitati in domeniul protectiei civile

7. Revizuirea şi prioritizarea proiectelor de investiţii (inclusiv de infrastructură) în scopul creării de locuri de muncă şi a creşterii productivităţii.
8. Identificarea şi eliminarea lacunelor şi blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor Europene, cu accent pe cresterea gradului de utilizare si a calitatii proiectelor finantate
9. Redefinirea rolului şi statutului personalului medical în societate şi reducerea migraţiei acestora în străinătate
10. Mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă şi reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic

IlI.Plan de măsuri
Guvernul va funcţiona pentru o perioadă de un an şi îşi va concentra activitatea pe următoarele obiective:
1. Intarirea democraţiei elective si a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România. Lupta împotriva corupţiei
1.1. Statul de drept

• Asigurarea funcţionării statului de drept, sustinerea fara rezerve a independentei justitiei si a continuarii luptei impotriva coruptiei.
• Întărirea legislaţiei privind consolidarea integrităţii în instituţiile publice prin revizuirea sistemului de imunităţi, aplicarea strictă a legislaţiei privind incompatibilităţile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislaţiei anticorupţie şi a codurilor de integritate. Continuarea luptei importiva coruptiei.
• Urmărirea aplicării stricte a legislaţiei privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

1.2. Democraţie si reprezentativitate

• Amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari si presedinti de consilii judetene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţă semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela ca niciun proces electoral din Romania sa nu mai fie vreodata pus sub semnul intrebarii din cauza modului de organizare.
• Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieţii economice şi sociale a ţării.

li 5 5

• Facilitarea implicarii grupurilor cetatenesti in formularea de initiative legislative. Principalul obiectiv este acela de a armoniza numarul minim de semnaturi pentru o propunere legislativa prin initiativa cetateneasca, cu numarul de alegatori pentru un post de parlamentar. Logica este aceea ca daca un anumit numar de alegatori sunt reprezentati in parlament de un parlamentar, acelasi numar de alegatori sa poata propune un proiect legislativ in mod direct, prin initiativa cetateneasca.
• Digitalizarea listelor electorale in regim de urgenta si informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.

2. Stabilizarea mediului economic si creşterea gradului de incredere a agentilor economici si a capitalului in perspectiva dezvoltarii economiei. Evitarea derapajelor economice potentiale intr-un an electoral.
2.1 Stabilitate

• Elaborarea Bugetului pe 2016 cu menţinerea ţintelor de stabilitate macroeconomică. Monitorizarea utilizarii transparente a resurselor bugetare
• Adoptarea si implementarea masurilor pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona Euro
• Renegocierea MTO-ului cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul

2.2. Dezvoltare si investitii

• Prioritizarea investitiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investitiilor finantate din fonduri nationale si a celor din fonduri europene pe baza prioritatilor de dezvoltare.
• Realizarea unui plan de investitii pentru urmatorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii nationale de dezvoltare care sa cuprinda obiective finantate atat din fonduri europene (AP) cat si din bugetul de stat, intocmit cu consultarea mediului privat, societatii civile, ministerelor de resort, specialistilor recunoscuti la nivel national si international.
• Deblocarea şi finanţarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii, a infrastructurii de transport gaze, electricitate şi realizarea interconectării cu retelele europene.
• Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investiţiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond naţional de investiţii, a unei bănci naţionale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene şi prin dezvoltarea pieţei de capital. Dezvoltarea şi exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabila si sustenabila.
• Lansarea unei dezbateri publice in vederea formularii unui pachet de politici pentru creşterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare şi stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora.
• Crearea premiselor instituţionale pentru atingerea unor ţinte superioare de absorbţie a fondurilor europene pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020.
• Elaborarea unui proiect de reindustrializare şi de dezvoltare a agriculturii care să susţină creşterea competitivităţii prin plasarea economiei româneşti în zona superioară a lanţurilor de valoare.
• Continuarea procesului de restructurare şi eficientizare a activităţii companiilor în care statul deţine controlul şi implementarea principiilor de guvernanţă corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative.
• Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulata cu mediul de afaceri ca element cheie in elaborarea unor politici de dezvoltare durabila

2.3 Fiscalitate

• Asigurarea unui cadrul fiscal şi de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare şi armonizare a reglementărilor. Elaborarea de masuri care sa asigure un raport corect între stat şi contribuabil.

- Îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea şi descentralizarea administraţiilor fiscale. Imbunatatirea activitatii ANAF in vederea continuarii cresterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectarii taxelor si impozitelor. Finalizarea implementarii proiectului Bancii Mondiale de restructurare si reformare a activitatii administratiei fiscale.
3. Accelerarea proceselor de reformare a Statului, cresterea performantei administratiei publice. Administraţie în slujba cetăţenilor, standarde de calitate si standarde de cost în serviciile furnizate de stat cetăţenilor. Cultivarea încrederii populaţiei si mediului de afaceri în administraţia publică
3.1 Administraţie publică eficentă

• Organizarea unei dezbateri publice pe tema imbunatatirii activitatii administratiei in vederea formularii unui pachet legislativ care sa aiba urmatoarele obiective:
• Simplificarea şi armonizarea legislaţiei administraţiei publice. Transparentizarea activităţii acesteia prin îmbunătăţirea accesului la informaţiile de interes public şi transparenţă decizională. Instituirea practicii consultării prealabile a cetăţenilor în luarea deciziilor administrative.
• Profesionalizarea administraţiei publice prin recrutare şi evaluare pe bază de competenţe şi performanţă. Stabilirea unor trasee profesionale clare care să confere predictibilitate şi motivaţie pentru evoluţia în carieră.
• Crearea unei şcoli superioare de administraţie publică şi susţinerea evoluţiei în cariera publică pe baza de programe de dezvoltare profesionala.
• Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de management al performanţei personalului angajat în cadrul administraţiei publice. Sistem diferenţiat de remunerare în funcţie de performanţă.
• Derularea unui proiect de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului si extinderea lui si in alte zone ale administratiei publice.
• Crearea unor programe de evaluare a transparenţei şi testare a profesionalismului şi integrităţii personalului angajat în cadrul administraţiei publice, inclusiv prin parteneriate cu organizaţii ale societăţii civile.

3.2 Descentralizare - apropierea administraţiei de cetăţean

• Continuarea procesului de descentralizare administrativă şi consolidare a autonomiei locale, prin reducerea rolului administraţiei centrale la cel de strategie, politici şi control, concomitent cu creşterea resurselor financiare la nivel local.
• Definitivarea unui calendar pentru continuarea procesului de descentralizare a administraţiei având ca obiective: asigurarea continuităţii şi creşterea calităţii furnizării

5                                                                                                                                                                                  O                                                                                                                           5                5                                  5                                                                              5
de servicii publice, realizarea transferului de competenţe de la administraţia publică centrală spre cea regională şi locală, repartizarea responsabilităţilor cu alocarea corespunzătoare a resurselor.

• Realizarea unei Strategii de dezvoltare regională, armonizată cu Strategia de dezvoltare naţională prin crearea unui cadru instituţional de organizare şi funcţionare a regiunilor administrativ-teritoriale care să asigure înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente.
• Elaborarea unui plan national de investitii strategice in infrastructura comunitatilor locale si creşterea performanţei cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investitiile publice: scoli, dispensare, lacase de cult, servicii de electricitate, apa si canalizare, iluminat public, salubrizare.
• Completarea cadrului legislativ şi optimizarea organizării administrative a Bucureştiului şi a zonei metropolitane pentru rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă cetăţenii.

1. Cresterea siguranţei cetăţeanului

• Creşterea nivelului de securitate personală a cetăţeanului prin imbunatatirea siguranţei în spaţiile publice, creşterea siguranţei în şcoli, a managementului si capacităţii de intervenţie a ISU, protejarea cetăţenilor de riscurile teroriste, de infracţionalitatea cibernetică, precum protectia infrastructurii critice. Pregătirea autorităţilor publice şi a populaţiei pentru răspuns în situaţii de urgenţă si dezastre naturale.
• Adoptarea unui program national de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat.

1. Simplificare

• Îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice, în sensul simplificării acesteia şi impunerea unei transparenţe totale în acordarea contractelor publice în administraţia centrală şi locală.
• Introducerea sistemelor de guvernare electronică şi a ghişeului unic.

4. Educatie si sanatate

1. Educaţie

• Mutarea accentului în actul educaţional de pe transmiterea de informaţie pe crearea de competenţe pentru viaţă pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi umană. Promovarea educaţiei inclusive prin cultivarea toleranţei, nediscriminării şi acceptării diferenţei în şcoli şi în societate.
• Initierea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât conţinutul educaţional să corespundă cu cerinţele de pe piaţa muncii şi ale societăţii digitale.
• Redefinirea statutului cadrului didactic în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanţei, autonomie educaţională şi integritate.
• Reducerea birocraţiei şi eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educaţional.
• Creşterea performanţei programelor de formare, cercetare şi inovare universitară în clustere integrate (învăţământ-cercetare-producţie).

1. Sănătate

• Elaborarea, dezbaterea publica si adoptarea unei noi legi a sanatatii
• Redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanţei şi integritate, având ca finalitate creşterea calităţii actului medical, dar şi reducerea migraţiei în străinătate şi acoperirea deficitului de personal din unităţile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente.
• Dezvoltarea de programe naţionale de prevenţie şi educaţie pentru sănătate, care să îmbunătăţească semnificativ starea de sănătate a populaţiei, în special în rândul comunităţilor defavorizate.
• Elaborarea unui program multianual de investiţii în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde care sa convearga cu cele din UE.
• Introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de control al calităţii şi asigurare a calităţii serviciilor medicale;
• Evaluarea sistemului de urgenţă la nivel naţional şi realizarea unui necesar de investiţii în vederea asigurării operativităţii echipajelor de interventie în special în mediul rural şi în situaţii critice sau dezastre.
• Încurajarea dezvoltarii asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opţiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părţi din contribuţiile de sănătate pentru asigurările private.

5. Agricultura si pescuit

• Implementarea eficienta a Politicii Agricole Comune si a Politicii Comune de Pescuit
• Dezvoltarea comunitatilor din mediul rural prin cresterea rolului grupurilor de actiune locala. Sprijin in organizarea producatorilor agricoli inclusiv prin intarirea serviciilor de consultanta si consiliere.
• Cresterea performantei si eficientei sectorului agroalimentar cu accent pe calitatea si diferentierea produselor.
• Restructurarea si cresterea performantei in sectorul pomicol

6. Energie

• Finalizarea strategiei energetice nationale şi iniţierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic.
• Încurajarea programelor de eficienţă energetică, cu precădere în sectorul rezidenţial care are un potenţial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid, programele operaţionale din fonduri structurale care vizează sectorul energetic.
• Realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligaţiilor aferente programului privind siguranţa aprovizionării cu energie pentru iarna 2015-2016.
• Încurajarea producţiei de resurse energetice primare din surse indigene atât convenţionale (carbune, ţieţi, gaz natural, uraniu), cât şi regenerabile.
• Continuarea interconectării sistemelor naţionale de transport energie electrică şi gaz natural cu Republica Moldova şi celelalte state vecine.
• Stimularea tranzacţiilor cu gaz natural de o manieră centralizată şi transparentă, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei pieţe functionale de profil.
• Monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, se va urmari promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniţia un dialog cu toate părţile interesate şi autorităţile cu competenţă în materie (Consiliul Concurenţei şi ANRE)

55  jr 5                                                    V 55/
pentru identificarea unei soluţii de echilibru în ceea ce priveşte mecanismul de promovare a producţiei de energie regenerabilă.

7. Transporturi si infrastructură

• Valorificarea poziţiei geografice a României şi transformarea tării într-un nod logistic regional.

8. Dezvoltare sociala, cultură, minorităţi, mediu, tineret si sport 8.1 Dezvoltare socială

• Promovarea unei protecţii sociale active şi încurajarea unei culturi a responsabilităţii individuale. Descurajarea culturii dependenţei faţă de ajutoarele sociale şi încurajarea unei culturi a muncii şi a responsabilităţii individuale şi sociale.
• Creşterea ratei de ocupare în rândul tinerilor prin crearea de programe de sprijin în demararea afacerilor, acordarea de facilităţi fiscale pentru angajatori, sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă, servicii de informare, orientare şi consiliere profesională.

1. Cultură

• Întărirea capacităţii institutionale in elaborarea politicilor publice în domeniul culturii şi de management al programelor în domeniul cultural, a stimulării industriilor creative, armonizării legislaţiei din domeniul cultural cu legislaţia UE, promovarea creaţiei contemporane şi a diversităţii culturale româneşti.

l i f  5

• Elaborarea unui Cod al patrimoniului naţional, care să asigure cadrul legal şi instituţional pentru evaluarea, protejarea şi păstrarea patrimoniului cultural naţional.

1. Culte si minorităţi

9 9

• Sprijinirea cultelor religioase în scopul liberei exprimări a credinţei şi asigurarea unei finanţări transparente şi echitabile.
• Dezvoltarea de politici care sa permita afirmarea şi păstrarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase prin politici afirmative, promovarea toleranţei, încurajarea dialogului interetnic şi combaterea formelor de extremism.
• Promovarea valorilor ce derivă din diversitatea culturală şi etnică prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte.

1. Tineret si sport

• Elaborarea unei Strategii Naţionale în domeniul Educaţiei Fizice şi Sportului pe termen mediu şi lung, în cooperare cu Federaţiile Sportive şi Comitetul Olimpic Sportiv Român.
• Elaborarea unor politici guvernamentale care vor încuraja dezvoltarea sportului de înaltă performanţă şi respectarea efectuarii orelor de educaţie fizică în şcoli, conform

l f i    l 5 > ~
programei.

1. Mediu

• Adoptarea unui cod privind mediul înconjurător, care să reunească şi să simplifice legislaţia privind protecţia mediului
• Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al României prin utilizarea raţională a resurselor naturale, consultarea cu societatea civilă şi dezvoltarea de parteneriate sustenabile privind protecţia mediului

9. Statul si siguranţa naţională

9 O 9 9

• Respectarea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE şi din parteneriatele strategice la care România este parte prin creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate. Alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achiziţii si înzestrare.
• Redefinirea rolului si statutului politistului in societate prin tranferul de cariera predictibil bazat pe competenta.
• Creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului şi eficientizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
• Servicii publice comunitare în slujba cetăţeanului (documente de identitate, permise, paşapoarte, inmatriculări).

10. Externe si afaceri europene

• Creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României în cadrul UE şi participarea în mod activ şi consistent la procesul de luare a deciziilor.
• Consolidarea şi dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi întărirea dimensiunii sale economice, tehnologice şi de schimburi interumane.
• Continuarea activa a eforturilor de promovare si sustinere, prin actiune ferma si cuprinzatoare, a aspiratiilor de integrare europeana ale Republicii Moldova pe baza continuarii consecvente si responsabile a procesului de reforma profunda in spirit european de catre autoritatile de la Chisinau;
• Promovarea activa a obiectivului de transformare a vecinatatii Romaniei atat in Balcanii de Vest, dar mai ales in vecinatatea estica intr-o zona democratica, de stabilitate, prosperitate, securitate si predictibilitate.
• Asigurarea la standarde europene, cu promptitudine, a unor servicii de calitate de asistenta si protectie consulara pentru cetatenii romani din afara granitelor tarii.

11. Fonduri europene

• Finalizarea implementarii programelor pentru perioada 2007 - 2013 si lansarea de urgenta a tuturor programelor pentru perioada 2014 - 2020;
• Identificarea si eliminarea lacunelor si blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe cresterea gradului de utilizare si a calitatii proiectelor finantate.

12. Românii de pretutindeni

• Implementarea de masuri si politici care sa urmareasca afirmarea identităţii culturale şi lingvistice, apărarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii românilor, tratamentul egal şi nediscriminatoriu, exercitarea completă a cetăţeniei europene şi eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii.
• Facilitarea menţinerii legăturilor cu familiile din România prin: reducerea taxelor consulare şi a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei şi a transferului de bani.

13. IT

• Realizarea interoperabilităţii la nivel naţional, coordonată cu UE pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul oferirii de servicii digitale cetăţenilor.