Ordin privind constituirea consiliilor de onoare și a procedurilor de lucru ale acestora în Ministerul Apărării Naționale

În Monitorul Oficial al României Partea I numărul 343 din 28 aprilie a fost publicat Ordinul nr. M77/2020 privind stabilirea nivelului structurilor la care se constituie consiliile de onoare, a modului de constituire și a procedurilor de lucru ale acestora în Ministerul Apărării Naționale.
 
Actul normativ pe care îl publicăm, integral, în continuare, este semnat de ministrul Apărării Nicolae Ionel Ciucă.

ministrul apărării naționale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Prezentul ordin stabilește nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire și procedurile de lucru ale acestora în Ministerul Apărării Naționale.
 
Art. 2. - Procedura disciplinară este cea prevăzută de art. 354 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.
 
Art. 3. - (1) Pentru apărarea onoarei cadrelor militare se constituie consilii de onoare, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuțiilor ce le revin, având competența de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri de la disciplina militară și de a individualiza sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate.
(2) Cadrele militare sunt trimise în fața consiliului de onoare numai în situația în care faptele comise, potrivit legii, nu constituie infracțiuni. Dacă pe timpul cercetării faptelor se constată că acestea au caracter infracțional, procedura se suspendă și se sesizează organul de urmărire penală competent.

Art. 4. - (1) Consiliile de onoare se constituie la nivelul unităților militare în care efectivul existent este de minimum 30 de cadre militare, precum și la nivelul aparatului central al Ministerului Apărării Naționale.
(2) Componența fiecărui consiliu de onoare este stabilită de art. 358 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Membrii consiliilor de onoare sunt aleși, de regulă, în luna decembrie, iar la instituțiile militare de învățământ, în prima lună după începerea anului de învățământ.
 
Art. 5. - Dacă efectivul existent nu permite constituirea consiliului de onoare în condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1), precum și în cazul în care nu pot fi respectate prevederile art. 4 alin. (2), cadrele militare sunt trimise în fața consiliilor de onoare de la eșalonul superior.
 
Art. 6. - Cadrele militare încadrate pe statul de organizare tip anexa "M" la Ministerul Apărării Naționale pentru a îndeplini funcții în afara Ministerului Apărării Naționale, care săvârșesc fapte ce constituie abateri disciplinare, sunt trimise în fața consiliilor de onoare constituite la Direcția generală management resurse umane.
 
Art. 7. - (1) Cadrele militare care, pe timpul cât sunt detașate în afara Ministerului Apărării Naționale pentru a executa misiuni ori pentru a urma o formă de perfecționare a pregătirii în țară sau în străinătate, precum și pe timpul detașării pentru îndeplinirea unor misiuni în teatrele de operații în afara teritoriului național, săvârșesc fapte ce constituie abateri disciplinare sunt trimise în fața consiliilor de onoare ale unităților militare din care fac parte.
(2) Cadrele militare care ocupă posturi permanente din structurile de reprezentare națională în străinătate, precum și cele din structurile internaționale la care România participă cu personal și săvârșesc fapte ce constituie abateri disciplinare, pe timpul cât se află la post în străinătate, sunt trimise în fața consiliului de onoare constituit la nivelul structurii centrale în evidența căreia se află posturile respective.

Art. 8. - Ofițerii care îndeplinesc funcții de comandant de unitate militară, locțiitor și șef de stat major sunt trimiși în fața consiliului de onoare al eșalonului superior.

Art. 9. - (1) Ofițerii care îndeplinesc funcții prevăzute cu gradul de general de brigadă/similar sau superior acestuia sunt trimiși în fața consiliului de onoare, ales la nivelul ministrului apărării naționale, la propunerea șefului Direcției generale management resurse umane. În situația în care cel în cauză este șeful Direcției generale management resurse umane, propunerea se face de către șeful Statului Major al Apărării.
(2) Consiliul de onoare ales în condițiile specificate la alin. (1) se constituie din 3 ofițeri, cel puțin egali în grad și funcție cu cel în cauză. Președintele consiliului de onoare trebuie să aibă grad superior celui trimis în fața consiliului de onoare.
(3) În cazul unităților care au personal dispersat la nivelul întregii țări și nu este posibilă organizarea adunării cadrelor militare centralizat, aceasta se poate realiza și în sistem videoconferință, dacă posibilitățile tehnice permit.

Art. 10. -(1) Cadrele militare care sunt propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare trebuie să se distingă prin conduită ireproșabilă, principialitate, autoritate morală și profesională în rândul acestora, să aibă o vechime de cel puțin un an în unitatea militară respectivă și de cel puțin 5 ani în rândul cadrelor militare în activitate.
(2) Nu pot fi propuse pentru a fi alese în consiliile de onoare cadrele militare aflate în următoarele situații:
a) îndeplinesc funcția de comandant/șef al unității sau sunt înlocuitori legali ai acestuia;
b) ocupă funcția de consilier juridic în/pentru unitatea la nivelul căreia se constituie consiliul de onoare și se pot afla în situația de a aviza ulterior actul administrativ de sancționare.

Art. 11. - (1) Membrii consiliilor de onoare sunt aleși în adunări ale cadrelor militare, la care participă și comandantul/șeful unității militare.
(2) La adunările convocate pentru alegerea consiliilor de onoare este necesar să ia parte cel puțin jumătate plus unu din numărul cadrelor militare.

Art. 12. - (1) Adunările cadrelor militare pentru alegerea consiliilor de onoare se desfășoară astfel:
a) comandantul/șeful unității militare deschide adunarea și comunică scopul pentru care aceasta a fost convocată;
b) dintre participanți, cu excepția comandantului/șefului unității militare, este ales prin vot deschis un prezidiu format din 3-5 membri, care să conducă lucrările adunării, unul dintre membrii acestuia redactând și procesul-verbal al adunării;
c) participanții la adunare fac propuneri de candidați pentru membrii titulari și, separat, pentru membrii supleanți, care se supun, pe rând, discuției adunării;
d) în situația în care sunt obiecții asupra unei propuneri, participanții hotărăsc prin vot deschis, cu majoritate simplă, dacă cel propus este înscris pe lista candidaților;
e) dintre participanții care nu figurează pe lista candidaților se alege prin vot deschis o comisie pentru numărarea voturilor, formată din 3-5 membri, dintre care unul este ales președinte;
f) se trece la alegerea prin vot secret a membrilor titulari și supleanți ai consiliului de onoare;
g) pentru a fi declarat ales, candidatul propus trebuie să întrunească majoritatea simplă a voturilor exprimate.
(2) Rezultatul alegerilor se consemnează într-un proces- verbal care este citit în fața adunării de către președintele comisiei pentru numărarea voturilor. Procesul-verbal se semnează de toți membrii comisiei de numărare a voturilor, se înregistrează la compartimentul documente clasificate, iar componența consiliilor de onoare se consemnează în ordinul de zi pe unitate.

Art. 13. -(1) Membrii consiliului de onoare își exercită calitatea de la data constituirii consemnată în ordinul de zi pe unitate până la data expirării duratei pentru care a fost ales sau înainte de termen, în condițiile prezentului ordin.
(2) Cu 30 de zile calendaristice înainte de împlinirea perioadei prevăzute la art. 358 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, comandanții/șefii unităților militare unde se constituie consiliile de onoare au obligația inițierii procedurilor de constituire a acestora.
(3) Membrul consiliului de onoare care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 14 are obligația de a aduce la cunoștință de îndată existența vreuneia dintre aceste situații.
(4) În situația prevăzută la alin. (3) ședințele se desfășoară cu participarea membrului supleant corespunzător.
(5) Cadrul militar aflat în situația prevăzută la alin. (3) întocmește un raport scris, cu menționarea perioadei pentru care se solicită încetarea, care se înaintează comandantului/șefului unității militare unde este constituit consiliul de onoare, împreună cu probele doveditoare ale susținerilor care fac obiectul cererii; aprobarea raportului se înscrie în ordinul de zi pe unitate și se aduce la cunoștința președintelui consiliului de onoare.

Art. 14. - Calitatea de membru al consiliului de onoare încetează:
a) la data expirării perioadei pentru care a fost ales consiliul de onoare;
b) la data mutării în cadrul altei unități militare;
c) la data trecerii în rezervă;
d) în situația prevăzută la art. 10 alin. (2) lit. b);
e) la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare pentru infracțiuni săvârșite cu intenție sau din culpă, la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori grațiate înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei;
f) la cererea motivată a cadrului militar;
g) când cadrul militar este detașat, beneficiază de concediu sau îndeplinește o misiune pe o perioadă mai mare de 6 luni;
h) la data decesului.

Art. 15. -(1) În situația în care, după efectuarea cercetării disciplinare prealabile, este adoptată decizia prevăzută la art. 357 alin. 3 lit. c) din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, comandantul/șeful unității militare care a dispus efectuarea cercetării disciplinare prealabile emite ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare conform modelului prevăzut în anexa nr. 1.
(2) Copiile ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare se transmit, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emitere, prin grija structurii de resurse umane:
a) președintelui și membrilor consiliului de onoare constituit la nivelul unității, împreună cu dosarul cauzei sau, după caz, comandantului/șefului eșalonului superior pentru sesizarea consiliului de onoare constituit la nivelul acestuia;
b) comandantului/șefului unității din care face parte cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare sau celui la care se află detașat ori pus la dispoziție, după caz;
c) ofițerului/comisiei desemnat/desemnate prevăzut/prevăzute la art. 355 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare;
d) cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare, pe bază de semnătură. În situația în care cadrul militar refuză să semneze de luare la cunoștință și de primire a ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare, se încheie un proces- verbal, care se introduce în dosarul cauzei, după ce structura responsabilă comunică ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare potrivit art. 154 și următoarele din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Cadrele militare care au luat cunoștință de conținutul ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare au dreptul de a-și studia dosarul, adus la cunoștință prin orice mijloc de probă și în orice stadiu, după care semnează în tabelul întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.
(4) Ordinul de trimitere în fața consiliului de onoare, emis potrivit prevederilor alin. (1), se introduce în dosarul cauzei și se înregistrează în opis.

Art. 16. - (1) Cercetarea disciplinară prealabilă se execută conform prevederilor art. 355 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Cadrul militar care a fost informat despre demararea procedurii prevăzute la art. 354 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, poate solicita prin raport scris adresat comandantului/șefului unității militare să fie asistat de un apărător ales.
(3) Apărătorul ales trebuie să dețină autorizație de acces la informații clasificate de nivel cel puțin echivalent cu cel al documentelor și informațiilor vehiculate în fiecare caz în parte.

Art. 17. - (1) Comisia de cercetare disciplinară prealabilă se constituie din 3 ofițeri, cu gradul cel puțin egal cu al celui în cauză.
(2) În termen de 20 de zile lucrătoare de la constituire, comisia de cercetare prealabilă prezintă comandantului/șefului un raport din care să rezulte dacă se impune sau nu trimiterea celui în cauză în fața consiliului de onoare.
(3) În situația în care, în baza propunerii comisiei de cercetare prealabilă, comandantul/șeful hotărăște trimiterea celui în cauză în fața consiliului de onoare, emite ordinul prevăzut în anexa nr. 1.
(4) Copiile ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare a unui cadru militar se transmit, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la emitere, în scris, președintelui și membrilor consiliului de onoare, comisiei de cercetare prealabilă și cadrului militar în cauză.

Art. 18. - (1) Ședința consiliului de onoare se ține în cel mult 6 zile lucrătoare de la momentul comunicării cadrului militar a ordinului de trimitere în fața consiliului de onoare, timp în care dosarul este studiat de membrii consiliului de onoare.
(2) Pe timpul studierii dosarului, precum și în vederea pregătirii desfășurării ședinței, membrii consiliului de onoare pot solicita consilierilor juridici asistență juridică.
(3) Data și ora începerii ședinței se stabilesc de președintele consiliului de onoare cu aprobarea comandantului/șefului unității militare, se consemnează în ordinul de zi pe unitate și se comunică membrilor, ofițerului/comisiei desemnat/desemnate și cadrului militar trimis în fața consiliului prin orice mijloace de comunicare ce pot asigura confirmarea primirii de către acesta.
(4) În situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare absentează în mod justificat - misiune, spitalizare, concediu, permisie ori în situații de forță majoră, se încheie un proces-verbal, care se atașează la dosarul cauzei. Termenul de comunicare către acesta, prevăzut la art. 15. alin. (2), curge de la data încetării acestei situații.

Art. 19. - (1) Președintele consiliului de onoare pune în vedere membrilor acestuia să își dea votul fără patimă și prejudecăți, îndeplinindu-și datoria de conștiință în spiritul dreptății, al onoarei și al demnității militare.
(2) Președintele consiliului de onoare desemnează un membru al consiliului de onoare care întocmește procesul- verbal al ședinței, în care se consemnează modul de desfășurare a acesteia.
(3) În situația în care cadrul militar trimis în fața consiliului de onoare sau apărătorul ales absentează nejustificat, ședința consiliului de onoare se desfășoară în lipsa acestora, specificându-se această situație în procesul-verbal al ședinței.
(4) În continuarea ședinței, președintele consiliului de onoare dă citire ordinului de trimitere în fața acestui consiliu a cadrului militar în cauză, iar ofițerul/comisia desemnat/desemnată cu cercetarea disciplinară prealabilă prezintă raportul și alte documente relevante privind fapta săvârșită; președintele consiliului de onoare solicită apoi celui în cauză să prezinte poziția sa față de fapta/faptele care i se impută, precum și eventualele argumente pregătite în apărarea sa.
(5) Pentru a se edifica asupra faptei/faptelor săvârșite, membrii consiliului de onoare pun întrebări celui în cauză, la care acesta răspunde personal sau prin reprezentant.
(6) Președintele consiliului de onoare dă cuvântul ofițerului desemnat, în situația în care acesta are de făcut precizări față de conținutul dosarului.
(7) Președintele consiliului de onoare dă cuvântul cadrului militar trimis în fața consiliului de onoare/apărătorului ales, pentru a-și expune concluziile față de faptele reținute în sarcina sa, precum și pentru a propune eventualele dovezi în apărarea sa.
(8) Când fapta sesizată constituie abatere de la disciplina militară, consiliul de onoare propune aplicarea unei sancțiuni disciplinare. La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de cauzele și gravitatea abaterii de la disciplina militară, de împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, gradul de vinovăție și consecințele abaterii, de comportarea generală, precum și de existența în antecedentele persoanei a altor sancțiuni disciplinare, cu excepția celor care au fost radiate.
(9) Consiliul de onoare adoptă o hotărâre, după ce fiecare membru, începând cu cel mai mic în grad, iar la grade egale, cu cel care are stagiul cel mai mic în grad, propune una dintre soluțiile prevăzute la art. 359 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, impunându-se cea propusă de majoritatea membrilor.
(10) Rezultatul deliberării se consemnează în minuta ședinței în care se înscrie hotărârea adoptată de către consiliul de onoare; minuta se întocmește conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(11) După întocmirea minutei președintele consiliului de onoare dă citire hotărârii adoptate, consemnată în minută.

Art. 20. - (1) Hotărârea consiliului de onoare se redactează conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
(2) Hotărârea consiliului de onoare se semnează de către președinte și toți membrii.

Art. 21. - (1) În prima zi lucrătoare, după redactarea hotărârii prevăzute la art. 19, președintele consiliului de onoare întocmește un raport adresat comandantului/șefului unității militare, la care anexează dosarul cauzei.
(2) Dosarul cauzei conține documentele prevăzute în anexa nr. 5 și se înregistrează la modulul resurse umane al unității.
(3) După studierea documentelor, comandantul/șeful unității militare adoptă una dintre următoarele decizii:
a) dispune măsuri pentru aplicarea sancțiunii disciplinare propuse sau a uneia mai ușoare, conform competențelor legale, de îndată ce hotărârea consiliului de onoare devine definitivă;
b) dispune reanalizarea, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data redactării hotărârii consiliului de onoare, a cauzei de către același consiliu de onoare în cazul în care constată că au fost încălcate în mod evident normele de procedură prevăzute la art. 3510 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 22. - (1) În situația în care cadrul militar a făcut o avertizare în interes public și este analizat ca urmare a unui act de avertizare, acesta poate cere să fie invitați presa și un reprezentant al asociației profesionale din care face parte; în acest sens, anunțul se face la cererea scrisă a președintelui consiliului de onoare prin comunicat pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale, cu cel puțin 3 zile lucrătoare înaintea ședinței, sub sancțiunea nulității hotărârii consiliului de onoare.
(2) Termenii de avertizare în interes public și act de avertizare au semnificațiile prevăzute în Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.
(3) Pentru accesul presei și al reprezentantului asociației profesionale la ședința consiliului de onoare trebuie avute în vedere următoarele:
a) informațiile ce se discută să nu facă parte din categoria informațiilor clasificate potrivit legii;
b) pentru informațiile clasificate vehiculate reprezentanții să dețină certificat de securitate ori autorizație de acces corespunzător/corespunzătoare.

Art. 23. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispoziții contrare.

Art. 24. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 25. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.