Comunicat PRU - Noul Cod Fiscal propus de Guvern avantajează multinaționalele în detrimentul IMM-urilor și întreprinzătorilor autohtoni - 27.02.2015

Noul Cod Fiscal propus de Guvern avantajează multinaționalele, dar sufocă IMM-urile și întreprinzătorii autohtoni, ducând la distrugerea clasei de mijloc din România. Partidul România Unită solicită de aceea punerea în discuţie publică a celor două coduri, Fiscal şi de Procedura Fiscală, pentru a permite tuturor experţilor să ofere, public, poziţii de susţinere sau de contestare, documentate și justificate cu studii sau simulări econometrice proprii, care să elimine din dezbaterea publică calculele aritmetice simple prin aplicarea unor puncte procentuale la veniturile bugetare actuale.

Un proiect atât de important ca noul Cod Fiscal nu poate fi lansat în dezbatere publică pentru doar 10 zile, când legea prevede cel puţin 30 de zile. Mai mult, la numai o zi după prezentarea publică a schiţei fiscale, ministrul de finanţe Vâlcov a ieșit public din nou pentru a anunța modificarea schiţei: aplicarea TVA şi a noilor accize înainte de termenele din schiţa iniţială. La câteva zile, premierul Victor Ponta a anunțat public intenția angajării răspunderii Guvernului pe noul Cod Fiscal pentru a evita o dezbatere serioasă în Parlament.

Faptul că Guvernul intenționează să își asume răspunderea pe viitorul economic al României este de neconceput. Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul că proiectul nu mai urmează procedura legislativa prevăzută în regulamentele celor două Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice. De ce mai există comisiile parlamentare de buget - finanțe si celelalte legate de domeniul economic, dacă Guvernul le știe pe toate? Oare Guvernul nu consideră Parlamentul un for decizional, ci doar o mașinărie de vot? Adoptarea unui proiect de lege pe această cale reprezintă o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative care poate fi justificată doar de împrejurări excepționale. Această procedură extraordinară este menită să ocolească dezbaterea, motiv pentru care Partidul România Unită își propune să fie vocea din Parlament a întreprinzătorilor români care altfel nu au posibilitatea să transmită decidenților necesitățile economiei reale.

Solicităm în acest sens eliminarea din Codul Fiscal a discriminării de tratament fiscal a grupurilor de firme cu acţionariat autohton, cărora nu li se permite - similar cu drepturile acordate firmelor internaţionale cu sediul fiscal în alte ţări - să-şi consolideze fiscal rezultatele la nivel de grup şi să plătească impozitul pe profit aferent rezultatului consolidării.
Suntem împotriva descurajării totale a muncii bazate pe competenţă, materializate prin statutul de P.F.I., P.F.A. sau Drepturi de autor. O astfel de abordare îi desconsideră pe cei care plătesc taxe şi impozite pentru munca lor competentă, indiferent de nivelul de calificare, abordare complet greşită și birocratic abuzivă, în contradicţie totală cu practicile din ţările membre U.E. .
Solicităm de asemenea ca întreprinzătorii debutanți să fie scutiți timp de 2 ani de la plata impozitelor în anumite condiții.
 
Partidul România Unită, analizând  solicitările mediului de afaceri care nu a fost invitat să participe la construcția Codului Fiscal, mai propune și următoarele măsuri benefice pentru IMM-uri și pentru MEDIUL DE AFACERI autohton, cerute de întreprinzătorii din România:
 
  1. Înfiinţarea unui fond de investiţii cu capital de risc, prin participarea statului într-un parteneriat deschis și a unor bănci / instituţii financiare interesate, care să permită sectoarelor generatoare de creștere să acceadă la surse alternative de finanţare, în condiţiile în care sectorul bancar este deosebit de rezervat în a-și asuma riscurile pe care le implică această categorie de clienţi/activităţi;
  2. Reglementarea cadrului juridic necesar implementării de „business angels”, ca alternativă, la nivel micro, a bursei de valori, atrăgând capital dinspre investitori înspre firme mici, necotate;
  3. Elaborarea unui cadru normativ specific pentru categoria IMM-urilor care activează în domeniul cercetării - dezvoltării și inovării ori care iniţiază proiecte în acest domeniu;
  4. Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate în dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene.
  5. Scutirea (suportarea, de la Bugetul de stat), pentru o perioadă de 1 an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori cu sediul social în zona rurală, în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin 2 ani, a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani din mediul rural.
  6. Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice și reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsură care va avea ca efect imediat creșterea veniturilor impozabile ale contributorilor și reducerea evaziunii fiscal și care îi va ajuta pe micii comercianți să facă față competiției.
  7. Acordarea de facilităţi fiscale pentru tinerii români din străinătate care activează în anumite domenii de interes (ex.: informatică, cercetare, inovare, transfer tehnologic etc.) şi care decid să profeseze în ţară;
  8. Măsuri de apărare comerciala în piața UE, în vederea diminuării concurenței neloiale create de către accesul pe piața internă a produselor contrafacute și a produselor cu preț de dumping.
  9. Single Control Act/Aplicarea registrului unic de control. Eliminarea controalelor repetate în mod nejustificat la acelaşi agent economic (prin coordonarea între instituțiile statului). Un singur control la 2 ani, cu tematica prestabilită și preanunțată și cu durată maximă (30 zile pentru IMM și 90 de zile pentru marii contributori).
  10. Îmbunătățirea reglementărilor privind controalele pentru exercitarea cu prioritate a funcției preventive a controlului, cu informarea corespunzătoare și stabilirea de avertismente prealabile sancțiunilor pecuniare în cazul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, responsabilizarea funcționarilor cu atribuții de control, eliminarea practicilor controalelor excesive și a amenzilor exagerate pentru IMM-uri;
  11. Reglementarea reală și concretă a principiului “in dubio contra fiscum”, cu aplicarea sinceră a interpretării celei mai favorabile contribuabilului, pentru ca acesta să nu fie sancționat pentru imperfecțiunile cadrului normativ;
  12. Continuarea procesului de simplificare a procedurilor administrative si fiscale prin reducerea cu cel puțin 10% a acestora;
  13. Reducerea cu minimum 25% a numărului de plăți fiscale pentru întreprinzători, aflat la cel mai ridicat nivel din UE: de 3,11 ori mai mare decat media europeană
  14. Realizarea inventarului complet al taxelor fiscale și nefiscale, al avizelor, autorizațiilor și licențelor necesare desfășurării activităților comerciale, inclusiv a procedurilor aplicabile pentru obținerea acestora, care să fie accesibile on-line și care să conțină informații actualizate și practice pentru IMM-uri.
  15. Completarea Codului fiscal cu o prevedere privind limitarea la nivelul maxim al debitului principal a cuantumului penalităților și dobânzilor penalizatoare calculate pentru debitele la bugetul de stat/local sau la bugetele fondurilor de asigurări sociale obligatorii pentru contribuabilii care se încadreaza în categoria IMM-urilor;
  16. Reglementarea exonerării IMM-urilor de la plata penalităților și dobânzilor penalizatoare al căror cuantum depășește debitul principal, calculate în ultimii 5 ani, în mod similar cu măsura exonerarii de la plata unor sume pentru salariații plătiți din bani publici.
  17. Unificarea declarațiilor care au legătură cu TVA (D300; D390; D394)
  18. Comasarea declarațiilor D 205 în D 112
  19. Toate declarațiile/deciziile/ actele pe care o persoană (juridica și/sau fizică română și/sau nerezidentă) trebuie să le depună la ANAF/M.F.P. să aibă un număr unic și să nu existe declarații/decizii/alte acte fără codificare.
  20. Reducerea la un număr mai mic de 150 a celor 276 de declarații fiscale.
  21. Facilitarea încasărilor bugetare prin menționarea plăților electronice acceptate pe actele administrative de impunere sau sancționare;
  22. Înfiinţarea unui organism parlamentar de monitorizare pentru creşterea transparenţei utilizării banilor publici. Se vor raporta şi urmări toate contractele publice cu valoare mai mare de 100.000 euro.
 
Deputat Paul Dumbrăvanu
Vicepreședinte al Partidului România Unită

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.