Vizită de lucru la Cetățile Dacice din judeţul Hunedoara

           În perioada 13-15 mai 2015, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a efectuat o vizită de lucru la Cetățile Dacice din judeţul Hunedoara. Aceasta a inclus, pe lângă vizitarea cetăţilor, consultări cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, ai Comitetelor de gestiune UNESCO pentru monumentul Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, primari, reprezentatul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva şi a Parcului Natural Grădiștea  Muncelului – Cioclovina.
          „Cetăţile Dacice sunt obiectiv de interes naţional înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO care se află sub incidenţa a două reglementări legale dată fiind suprafaţa împădurită din arealul monumentului istoric. Acest lucru a produs un blocaj în procesul de conservare şi contribuie la continuarea stării de depreciere a monumentului”, declară senatorul Constantin Traian Igaş, preşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
          Este de precizat că pe întreg teritoriul României există doar trei astfel de cazuri, în speţă monumentul de la Sarmizegetusa Regia, cel de la Piatra Roșie și cel de la Căpâlna din Județul Alba, toate trei  înscrise în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
 
Probleme identificate de comisie
 
          În urma vizitei efectuate, membrii comisiei au identificat o serie de probleme grave ce afectează aceste monumente istorice:

• statutul juridic al proprietăţilor pe care se găsesc situate Cetățile Dacice din Munții Orăștiei;
• lipsa unei infrastructuri adecvate care să asigure accesul turiştilor la cetăţi;
• întreţinerea şi administrarea siturilor arheologice;
• poziția unor situri arheologice în interiorul siturilor naturale aflate în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor;
• corelarea actelor normative iniţiate de instituţii diferite ce pot avea incidenţă asupra siturilor arheologice, în vederea stabilirii unor criterii comune pentru protejarea siturilor;
• braconajul arheologic și lipsa unor mijloace adecvate de protecție.

 Sarmisegetuza Regia – model de bună practică
 
Singurul monument la care se observă îmbunătăţiri substanţiale este cel de la Sarmisegetuza Regia, îmbunătăţiri ce au avut loc din anul 2012, anul în care a fost preluat de Consiliul Judeţean Hunedoara. Este vorba despre efectuarea unor lucrări de curăţare a vegetaţiei uscate, refacerea căilor de acces şi montarea de indicatoare noi. De asemenea, s-a introdus un regulament de vizitare, inclusiv amenzi pentru cei care se urcă pe monumente, dar şi demararea unui proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, câştigat şi contractat de Consiliul Judeţean Hunedoara.
„Drumul județean care urcă la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia va fi modernizat până la sfârșitul acestui an în baza unui proiect cu finanțare europeană nerambursabilă în valoare totală de 9,41 milioane euro. Modernizarea drumului de acces este doar primul pas pentru a pune în valoare cetățile dacice, din respect față de trecut și responsabilitate pentru viitor”, a declarat vicepreședintele CJ Hunedoara, Dorin Gligor.
 
Descentralizare reală pentru salvarea Cetăţilor Dacice
 
Potrivit vicepreşedintelui CJ Hunedoara, schema de acţiune pe care trebuie mers trebuie să fie simplă şi să cuprindă priorităţi clare. „Este necesar, în această ordine, ca instituţia Consiliului Judeţean Hunedoara să dobândească dreptul de administrare a întregului patrimoniu UNESCO reprezentat de ansamblul de aşezări şi fortificaţii dacice din Munţii Orăştiei. Pasul următor ar fi reprezentat de o inventariere a tuturor studiilor de fezabilitate care au avut ca obiect reabilitarea cetăţilor dacice, urmat de reluarea finanţării programului multianual de cercetare pe care Ministerul Culturii a blocat-o în 2012. Pentru salvarea acestui patrimoniu unic în lume, putem vorbi şi de nevoia unei descentralizări reale a deciziei în administraţie. S-a dovedit până acum că autorităţile publice locale sunt mai apropiate de valorile locale decât Centrul, iar Munţii Orăştiei sunt un exemplu trist în acest sens. Nu cerem decât să fim lăsaţi să acţionăm în baza unei descentralizări administrative, şi pe responsabilităţi, dar şi pe resurse”, a declarat Dorin Gligor, vicepreşedinte CJ Hunedoara.
 
 Concluzii desprinse în urma vizitei de lucru
 
Având în vedere cele constatate la faţa locului şi în urma discuţiilor purtate, una dintre concluziile acestei deplasări a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO este  necesitatea susţinerii demersurilor de atribuire în administrare şi a celorlalte cetăţi către autorităţile judeţene sau locale. De asemenea, a reieşit şi oportunitatea unei iniţiative legislative privind protejarea monumentelor UNESCO.
„Iniţiativa legislativă va propune scoaterea din fondul forestier naţional a terenurilor  pe amplasamentul cărora se află monumente  istorice  cuprinse în Lista patrimoniului mondial UNESCO, astfel încât să se poată efectua lucrările de întreţinere, conservare şi restaurare a acestor monumente”, declară preşedintele comisiei, Constantin Traian Igaş.