1 iulie 1860 A luat fiinţă prima unitate de gardă din Armata Română. Cum se numește în prezent (video)

• Batalionul de Tiraliori înfiinţat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza a funcţionat fără întrerupere, sub diferite denumiri, până în ziua de azi.
• În prezent, unitatea se numeşte Regimentul 30 Gardă “Mihai Viteazu”.
• La data de 20 iunie 1930, prin Ordinul Marelui Stat Major s-a înfiinţat Batalionul de Gardă al Palatului Regal, prin detaşarea unei companii din Regimentul de Jandarmi Pedeștri.

Batalionul de Tiraliori s-a creat prin Înaltul Ordin de Zi nr. 63, din 1 iulie 1860. La acel moment, oştile din Moldova şi din Ţara Românească încă nu erau unificate, astfel că documentul de înfiinţare a unităţii a fost un “Ordin de zi pe oștirea Moldovei”, publicat în ”Monitorul Moldovei” nr. 270 din 10 septembrie 1860.

Primul Batalion de Tiraliori s-a format prin detașarea Batalionului al 3-lea din Regimentul 5 Infanterie al Moldovei.

Ulterior, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 64 din 31 august 1860, acesta a fost denumit Batalion de vânători, tot în cadrul trupelor de infanterie.

În plus faţă de atribuțiile obișnuite ale unei unități combatante, Batalionul de Vânători a primit și atribuții de gardă, având ca misiune paza Palatului Domnesc și a sediului Ministerului de Război.

În anul 1868, domnitorul Carol I emite o Lege a Puterii Armate. Conform acesteia, “jandarmii călări” de la București și Iași primesc misiunile de a asigura paza domnitorului și a familiei sale în toate deplasările prin ţară, precum și de a îndeplini ceremoniile de gardă.

La data de 1 aprilie 1908, regele Carol I emite Înaltul Decret nr. 985, prin care se înfiinţează Regimentul de Escortă Regală.

În timpul regelui Carol al II-lea, pasionat de ceremonii şi de grandoare, unitatea de gardă primeşte o nouă strălucire. Decretul Regal nr. 2192 din 19 iunie 1930 transformă Regimentul de Infanterie nr. 6 ”Mihai Viteazul” în Regimentul de Gardă ”Mihai Viteazul”, ”pentru creșterea grandoarei și fastului ce trebuie să-l înconjoare pe suveran, precum și pentru a distinge și stimula eroismul unor regimente”.

În timpul regelui Carol al II-lea, titlul de unitate de gardă era stabilit prin decret regal, unitatea primind și însemnele specifice la uniformă, fiind astfel particularizată în raport cu alte unități ale armatei.

La data de 20 iunie 1930, prin Ordinul Marelui Stat Major s-a înfiinţat Batalionul de Gardă al Palatului Regal, prin detaşarea unei companii din Regimentul de Jandarmi Pedeștri.


La 1 septembrie 1930, unitatea s-a numit Compania de Gardă a Palatului, iar în 1935 devine Batalionul de Gardă al Palatului.

La 15 august 1941, unitatea devine Batalion de Gardă Regală.

După abdicarea regelui Mihai (30 decembrie 1947), în ianuarie 1948, Batalionul de Gardă Regală devine Batalionul de Gardă Republicană. Acesta era menit să asigure paza palatelor din Calea Victoriei, Șoseaua Kiseleff și Cotroceni, paza Aeroportului Băneasa, precum şi însoțitori de protecţie pentru principalii oficiali din Ministerul Apărării Naționale. Batalionul de Gardă asigura şi ceremoniile oficiale. Separat, pentru paza sediului Ministerului Apărării Naţionale, s-a creat Batalionul de Pază.

Ulterior, la 15 martie 1948, s-a format Regimentul de Gardă Republicană, prin unirea Batalionului de Gardă Republicană cu Batalionul de Pază al Ministerului Apărării.

La 28 februarie 1964, prin ordin al Marelui Stat Major, se înfiinţează Regimentul 30 Gardă, cu atribuții clar stabilite de gardă și protocol în cadrul Armatei. Această unitate asigura ceremonialurile pentru Nicolae Ceauşescu şi pentru şefii de stat străini aflaţi în România.

La 23 februarie 1990, prin Ordinul Marelui Stat Major, unitatea este redenumită Brigada 30 Gardă, iar în anul 1995 devine Brigada 30 Gardă ”Mihai Viteazul”.

La 25 iulie 2001, unitatea este redenumită Regimentul 30 Gardă și Protocol ”Mihai Viteazul”, iar din anul 2006 se numește Regimentul 30 Gardă ”Mihai Viteazul”.

În anii de după 1989, unitatea a inclus, în anumite perioade, şi subunităţi care asigurau protecţia demnitarilor. În prezent, această funcţie revine Serviciului de Protecţie şi Pază, pentru principalii demnitari ai statului român, precum şi unor structuri speciale din MApN, pentru demnitarii militari. Se păstrează însă tradiţia ca aghiotanţii principalilor lideri din MApN să provină din Regimentul 30.

Unitatea are o dotare similară celei a trupelor de infanterie, la care se adaugă piese de artilerie utilizate la tragerea salvelor festive, de la ceremoniile oficiale. În compunerea Regimentului 30 există şi o fanfară militară.

Dacă înainte de 1989 gărzile de onoare erau formate din soldaţi în termen – comandaţi de ofiţeri şi subofiţeri din MApN, în prezent Regimentul 30 este format integral din militari profesionişti. După modelul adoptat în statele occidentale, Armata Română are în gărzile de onoare şi fete.


Oficial de la MApN

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, și locțiitorul șefului Statului Major al Apărării, generalul-maior Vasile Toader, au participat miercuri, 1 iulie, la ceremonia dedicată sărbătoririi a 160 de ani de la înfiinţarea Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.

„Îi salutăm astăzi pe militarii acestei unități etalon, pe care îi admirăm atât la ceremonii, cât și la instrucție. Sunteți mândria Armatei, oameni de încredere, pe care te poți baza. Sunteți adevărați profesioniști și, ca în orice activitate făcută de cei mai buni, totul pare așa de simplu când este privit din afară. Însă știm cu toții că perfecțiunea se atinge prin mii de ore de instrucție și antrenament asiduu și prin ambiția de a fi cel mai bun, care vă animă pe fiecare în parte”, a spus ministrul Ciucă.

În cadrul ceremoniei, ministrul apărării naționale a decorat Drapelul de luptă al unității cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de „Comandor”, cu însemn de pace, pentru militari, conferit de Președintele României, și a acordat distincţii militare personalului brigăzii.

„Această nouă recunoaștere a meritelor dumneavoastră vine într-o perioadă grea pentru noi toți, pandemia de COVID-19, în care militarii au pus deoparte uniforma de protocol şi au acţionat asemenea celorlalţi camarazi, îndeplinind o altă misiune a unităţii, cea  de intervenţie în situaţii de urgenţă.

Pentru mulţi a fost o surpriză faptul că militarii Gărzii de Onoare sunt instruiţi şi pregătiţi să intervină şi în asemenea situaţii. Deşi în istoria recentă ați mai participat la activităţi de limitare a efectelor unor dezastre naturale, acum lucrurile s-au desfăşurat la o cu totul altă scară – limitarea transmiterii virusului SARS-CoV-2”, a făcut cunoscut ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Ministrul a apreciat că, în acest mod, populația a văzut Brigada 30 Gardă nu numai în momente festive, cum ar fi Ziua Națională a României sau Ziua Armatei, ci și în aceste momente de cumpănă din punct de vedere sanitar. „ Ați fost prezenți în stradă în echipaje de poliţie militară, ziua şi noaptea, ați făcut parte din echipe de prevenire a încălcării legilor și regulilor privind păstrarea distanţei sociale.

Ați interacționat cu cetățenii altfel decât erau obişnuiţi, dovedind că sunteți pregătiți să vă îndepliniți la superlativ misiunile, indiferent care sunt ele”, a concluzionat ministrul apărării naționale.

Ceremonia de astăzi a înregistrat și o premieră - intonarea Imnului Brigăzii 30 Gardă, o compoziție a șefului Muzicii Militare a brigăzii, colonelul Mihai Florian.

În finalul activității, militarii au prezentat un exerciţiu demonstrativ de tip Drill-team, care a devenit un adevarat brand al unității.

Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea tuturor regulilor sanitare impuse de prevenirea răspândirii infectării cu SARS-CoV-2.

 
Sursa foto-video: Youtube/ Banca Națională a României

Citește și: Ziua muzicilor militare. Colonelul dr. Cornel Ignat, dirijorul Muzicii Militare din Forţele Navale "Când apare un copil în faţa formaţiei, retrăiesc emoţia copilăriei"