14 iunie 1909 - Se năștea cântărețul de muzică populară Dan Moisescu. Un festival din județul Constanța îi poartă numele

• Dan Moisescu (n. 14 iunie 1909, Odobești, jud. Vrancea, d. 1976 Constanța) a fost un cântăreț român polivalent de muzică populară: vocalist, violonist și dirijor.
• Este primul artist care a revivifiat cântecele urbane de secol XIX, cu puternice influențe orientale, din colecția Anton Pann, mai cu seamă „Spitalul amorului sau Cântătorul dorului” (1850).

S-a născut la data de 14 iunie 1909, în Odobești, jud. Vrancea, tatăl său fiind preot iar mama învățătoare, potrivit wikipedia.org. Își petrece copilăria la Nenciulești, Buzău, unde, de la tatăl său, primește primele îndrumări muzicale, îndrăgind cu deosebire muzica populară, pe care o cunoaște din contactul cu lăutarii din zonă.

La 7 ani începe să cânte la vioară, iar la 15 ani devine membru al orchestrei simfonice a Liceului Hașdeu din Buzău. Tot atunci era sopran în corul catedralei episcopale din Buzău, al cărui dirijor era profesorul său de muzică din liceu, Nicolae Severeanu.

Licențiat în teologie și absolvent al Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (în 1952),[1] Dan Moisescu s-a dedicat muzicii populare din primii ani ai carierei sale. O făcuse și în timpul studenției, colaborând la revista "Izvorașul" editată între 1919-1941 la Bistrița, Mehedinți de către preotul și învățătorul Gh. N. Dumitrescu. În colecția revistei apar mai multe cântece culese și transcrise de Dan Moisescu în notație muzicală apuseană.

În 1947 pasiunea sa pentru culegerea de folclor se materializează printr-o amplă „Culegere de jocuri, colinde și superstiții” din Făcăeni, Ialomița, al cărui manuscris îl va depune la Biblioteca Academiei șase ani mai târziu. Mai multe sute de piese reprezintă și culegerile din Dobrogea și Ardeal ale lui Dan Moisescu, pe care le-a și armonizat și aranjat pentru orchestra populară.

În 1949 este angajat ca solist vocal al nou înființatei Orchestre „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folklor, în paralel cu activitatea de cântăreț în Corul Filarmonicii George Enescu. Ajunge, apoi, solist vocal al orchestrei „Flacăra Prahovei” din Ploiești (1961-1963), dirijor și solist vocal al Ansamblului de cântece și dansuri „Brâulețul” din Constanța (1963-1965), dirijor și solist vocal al Orchestrei „Miorița” a Filarmonicii Gheorghe Dima din Brașov, profesor la Școala populară de artă din Constanța (1970-1974), perioadă în care se ocupă cu succes și de organizarea de orchestre și ansambluri școlare și cântă cu o orchestra proprie, într-un restaurant rezervat străinilor din Eforie.

În 1963, Editura „Muzicală” a Uniunii Compozitorilor editează broșura Cântece populare din repertoriul lui Dan Moisescu, ce cuprinde culegeri, prelucrări și creații personale ale artistului.

În anul 1968 este distins cu medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a V-a, pentru activitatea sa ca dirijor și solist la Orchestra de muzică populară „Miorița” a Filarmonicii din Brașov.

În memoria sa, la Topalu (județul Constanța) comuna unde a trăit o mare parte din viață, s-a format un festival concurs de folclor românesc, de unde tinerele talente pot bate la porțile afirmării.
 
Sursă video: YouTube/ Electrecord