9 decembrie - Ziua Internațională Anticorupție. Cum stăm la capitolul corupție în România

• Ziua Internațională Anticorupție, care se sărbătorește în fiecare an pe data de 9 decembrie, a fost inițiată la 31 octombrie 2003 prin „Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva Corupției”. 

 
Data de 9 decembrie a fost stabilită ca Ziua Internațională Anticorupție începând cu anul 2006, prin rezoluția 58/4 a Adunării Generale a ONU, prin care Adunarea a adoptat Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției.
 
Ziua Internațională Anticorupție are ca obiectiv promovarea principiilor etice, integritatea, transparența și responsabilitatea asupra propriilor acțiuni în afacerile publice, cât și în cele private.
 
România a semnat Convenția la data de 9 decembrie 2003 la Merida și ratificat-o prin Legea nr. 365 din 15 septembrie 2004.
 
Republica Moldova a semnat Convenția la data de 28 septembrie 2004 și a ratificat-o prin Legea nr.158-XVI din 6 iulie 2007.
 
Corupția în România
 
Corupţia reprezintă un ansamblu de activităţi imorale, ilicite, ilegale, realizate de indivizi care exercită un rol public şi care abuzează de puterea publică pe care o exercită pentru a-şi promova anumite interese personale, interese ale altora sau pentru a obţine pentru sine sau pentru altul beneficii materiale sau financiare.
 
Corupția în România este un fenomen, perceput ca fiind generalizat care cuprinde toate structurile și nivelurile societății românești. Cultura corupției are o tradiție îndelungată în societatea din România și chiar dacă este cel mai adesea privită cu respingere, este totuși folosită ca o strategie de rezolvare a problemelor sau ca o metodă de realizare pe plan profesional sau financiar, scrie wikipedia.org.
 
Acest lucru este cauzat de tradiție și favorizat de factori precum sărăcia, legislație instabilă, neaplicarea legii, mentalitatea de îmbogățire a elitei politice și economice.
 
Corupția din sistemul sanitar românesc
 
În sistemul sanitar, corupția s-a dublat în ultimii zece ani, fapt recunoscut de către autoritățile române, iar suma vehiculată se ridică la aproape un miliard de euro. De asemenea există o lipsă de transparență în privirea achizițiilor publice și a licitațiilor din sistemul medical, potrivit wikipedia.org.
 
Unele din cazurile de mită, au fost ieșite la lumină în urma unor cazuri de malpraxis, atunci când familia afectată a cerut medicilor șpaga înapoi.
 
De asemenea, corupția din sistemul medical, poate fi un factor care ține medicii, prost plătiți de către CNAS, în România și în rețeaua spitalicească de stat. Conform medicilor, remunerația primită de la stat este foarte mică iar fără un venit extra-salarial ei ar putea pleca masiv din țară, lăsând sistemul medical românesc descoperit.
 
În ultimii ani peste 75 de persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție în domeniul sănătății. Mita oferită în contractele de achiziție publică din domeniul sănătății poate ajunge de multe ori la 20% din valoarea acestor contracte. În 2015 au fost investigați și trimiși în judecată un secretar de stat în Ministerul Sănătății, un director în MS, opt manageri sau directori de spitale, un președinte de consiliu județean și zece medici.
 
În învățământul românesc, corupția se manifestă prin fraudarea examenelor, trecerea cu brio a unui examen contra unei sume importante de bani și nu numai.
 
Corupția este prezentă și în domeniul justiției. Amintim de Veronica Cirstoiu, fostă judecătoare a Curții de Apel București, ce a fost condamnată definitiv la șapte ani de închisoare, în 2016. Ea a fost condamnată pentru că a primit aproximativ 630.000 de euro de la Dinel Staicu pentru a dispune o sentință favorabilă acestuia.
 
Corupția din politică este cunoscută deja întregii țări.
 
Să ne amintim de fostul primar al municipiului Constanța, Radu Mazăre. Acesta a fost acuzat de mită, fiind vorba de nouă milioane de euro. A fost în arest preventiv și trimis în judecată.
 
Doi inspectori ANAF Constanța au fost acuzați de luare de mită. Este vorba de Mihai Bușu și Stere Anagnoste.
 
Printr-un comunicat oficial dat publicității la data de 20 octombrie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au arătat că „la data de 18 octombrie 2021, inculpații Bușu Mihai și Anagnoste Stere, în calitățile menționate mai sus, ar fi pretins pentru fiecare, sume de bani cuprinse între de 4.000 și 5.000 lei, de la administratorul unei societăți comerciale (martor în cauză)“.
 
Corupția este prezentă în România în toate formele sale, fiind afectate toate domeniile publice și private, din păcate.
 
Structuri anticorupţie din România
 
- Direcția Națională Anticorupție (DNA) este o structură de parchet specializată în combaterea corupției mari și medii. Este creată ca un instrument necesar în descoperirea, investigarea și aducerea în fața instanței a cazurilor de corupție medie și mare. Prin activitatea sa, contribuie la reducerea corupției, în sprijinul unei societăți democratice apropiate de valorile europene.
DNA, ca structură având competențe clar definite pe zona de combatere a corupției mari și medii, a fost creată după un model adoptat de mai multe state europene – Spania, Norvegia, Belgia, Croația.
 
- Consiliul Naţional de Integritate este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat României, cu activitate nepermanentă.
 
Consiliul National de Integritate este format pe principiul reprezentării egale a tuturor categoriilor de persoane supuse verificărilor, membrii acestuia având obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor politice privind activitatea Consiliului sau a Agenţiei. Tot astfel, membrii Consiliului nu vor favoriza vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.
 
- Direcția Generală Anticorupție (DGA) este o structură din cadrul Ministerului internelor și reformei administrative din România, specializată în combaterea și prevenirea corupției din cadrului ministerului. Instituția a fost creată prin legea nr.161/2005 și a fost susținută de către Uniunea Europeană, cu ajutorul unor specialiști din Regatul Unit și Spania. DGA a fost înființată cu scopul de a se ocupa strict de corupția din interiorul ministerului.
 
- Agenția Națională de Integritate (A.N.I.) este o instituție independentă operațional din România, ce exercită un control administrativ, specializată în verificarea averilor dobândite în timpul exercitării unei funcții publice, conflictelor de interese și a incompatibilităților.

Agenția a fost înființată în anul 2007 prin adoptarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Sursă foto: Pixabay
 
Citește și:
 
Când se va pronunța Curtea de Apel în dosarul foștilor primari Radu Mazăre și Decebal Făgădău