Anul 2023, „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”. Ce alte decrete a mai semnat Klaus Iohannis

Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii privind instituirea anului 2023 ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu” .

Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea anului 2023 ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu” (PL-x 721/16.11.2022), se arată în conținutul decretului. 

Cine a fost Ciprian Porumbescu 

Ciprian Porumbescu (născut Ciprian Golembiowski; n. 14 octombrie 1853, Șipotele Sucevei, Imperiul Austriac – d. 6 iunie 1883, Stupca, Austro-Ungaria a fost un compozitor român. 

Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Ciprian Golembiowski (Golemb, Galamb=porumbei), acesta din urmă își schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

A început studiul muzicii la Suceava și Cernăuți, apoi a continuat la „Konservatorium für Musik und darstellende Kunst” în Viena, cu Anton Bruckner și Franz Krenn. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecționează, în particular, la teoria muzicii. [5] Între 1873 și 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.

A fost unul dintre cei mai faimoși compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrări sunt: „Balada pentru vioară și orchestră” op. 29, opereta „Crai nou” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Brașov (astăzi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), unde pentru scurtă vreme a fost profesor de muzică (1881-1883).

În plus, a compus muzica pentru celebrul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris Unire”, muzică ce este folosită astăzi și de către Albania pentru imnul național „Hymni i Flamurit”. De asemenea, a scris și melodia fostului imn al României din epoca Ceaușescu Trei culori.

A murit la 29 de ani la Stupca, acum acest sat fiind numit în onoarea sa Ciprian Porumbescu.

În 1972-1973, regizorul de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii, cu Vlad Rădescu debutând în rolul compozitorului.


Date despre Dimitrie Cantemir 

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 21 august 1723) a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie-aprilie 1693 și 1710 - 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de: enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin. George Călinescu îl descria drept „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.”

Dimitrie era fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. La moartea tatălui său în 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu l-a confirmat în domnie. Și-a petrecut următorii ani la Constantinopol, unde a fost capuchehaie (trimis la Poartă ca garant al fidelității) și a însoțit armata otomană în expediția eșuată din Ungaria, fiind martor al înfrângerii oștilor otomane ale sultanului Mustafa al II-lea de către austrieci în luptele de la Petrovaradin și Zenta, unde s-a convins de decadența Imperiului Otoman.

În 1710 a fost pus la tronul Moldovei, având misiunea de a-l supraveghea pe Brâncoveanu, bănuit de neloialitate față de Imperiul Otoman, în schimb a încheiat el însuși un tratat cu Imperiul Rus al lui Petru cel Mare. Armata rusă ajutată de moldoveni a suferit o înfrângere categorică din partea turcilor în Bătălia de la Stănilești. În consecință, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde și-a petrecut restul vieții în mijlocul preocupărilor intelectuale.

Iată ce alte decrete a mai semnat președintele: 

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 12 ianuarie 2023, următoarele decrete:

• Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea anului 2023 ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu” (PL-x 721/16.11.2022);
• Decret privind promulgarea Legii pentru completarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 670/24.10.2022);
• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore (PL-x 263/11.05.2022);
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Chile în domeniul securității sociale, semnat la Santiago, Chile, la 26 februarie 2021 (PL-x 449/01.09.2022);
• Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea procedurii de pregătire pentru reutilizare a deșeurilor de echipamente electrice şi electronice, a cerințelor tehnice privind pregătirea pentru reutilizare şi a cerințelor de raportare şi monitorizare a echipamentelor electrice şi electronice reutilizate (PL-x 397/22.06.2022);
• Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a doamnei Țapliuc Mariana-Cristina, în prezent delegată în funcția de prim procuror adjunct la această unitate de parchet – pensionare, la data de 15 ianuarie 2023;
• Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Kuglay Irina-Ioana – pensionare,  la data de 16 ianuarie 2023;
• Decret privind acreditarea doamnei Monica-Cecilia Sitaru, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Africa de Sud, în Republica Botswana, în Uniunea Comorelor, în Republica Seychelles, în Republica Madagascar şi în Republica Mauritius, şi în calitate de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Mozambic, cu reședința la Pretoria.