„Chintesenţa democraţiei într-o singură frază - voi lupta până la ultima mea picătură de sânge, ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine“. Ion Raţiu

Astăzi se împlinesc 19 ani de la moartea „luptătorului” pentru România Ion Raţiu.
Cele zece porunci adresate românului, prezentate de Ion Raţiu la primul Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, desfăşurat la Geneva, în anul 1984, sunt:
„1. Fii mândru că eşti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil şi vechi. Civilizaţia are rădăcini adânci în pământul ţării noastre.
2. Afirmă-ţi dragostea pentru Patrie ori de câte ori ai ocazia. Nu faci asta pentru că eşti şovin, ci pentru că doreşti să îi serveşti pe cei rămaşi acasă.
3. Apără drepturile poporului român, în totalitatea sa. Nu regăţeni, nu transilvăneni, nu basarabeni, nu timoceni, aromâni sau megleniţi. Toţi suntem români.
4. Ajută-ţi compatrioţii din mult-puţinul ce îl ai. Dă-ţi tainul, nu îl precupeţi.
5. Susţine instituţiile româneşti din diaspora, oricât de modeste sau de imperfecte ar fi acestea.
6. Nu critica niciodată, nici măcar prieteneşte, pe românul care se străduieşte să apere sau să promoveze cauza naţională. Fă tu mai bine decât el.
7. Nu aduce nici o critică, nici măcar «constructivă», semenului tău care luptă. Critica ta să se afirme prin faptă: fă mai mult şi mai bine decât face el.
8. Fii întotdeauna conştient că gelozia, invidia şi calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat şi slab, care nu mai are nici ţară, nici poziţie în societate. Nu te lăsa pradă acestor sentimente inferioare.
9. Opune-te numai celor care siluiesc voinţa poporului român. Opoziţia faţă de eforturile altor patrioţi români este o irosire de energie.
10. Fă ceva pozitiv pentru ţara ta şi pentru compatrioţii tăi. Oricât de modest sau neînsemnat este ceea ce faci, fă-o în fiecare zi”.
 
Astăzi se împlinesc 19 ani de la moartea „luptătorului” pentru România Ion Raţiu. Ion Augustin Nicolae Raţiu s-a născut la data de 6 iunie 1917 la Turda şi a decedat pe 17 ianuarie 2000 la Londra. Politicianul român a avut un rol hotărâtor în deciziile luate pentru ţara noastră, tot el a fost şi un reprezentant de renume al Partidului Naţional Ţărănesc, dar şi un membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, declarat post-mortem.
 
Omul politic, avocatul şi diplomatul Ion Raţiu este descendentul familiei de la Nagylak sau Noştac din Turda, care este atestată în Transilvania încă de la începutul secolului al XIV-lea. Familia Raţiu a fost înnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.
 
Fiul avocatului Augustin Lazăr şi al nepoatei lui Ion Codru Drăguşanu, autorul „Peregrinului transilvan”, a urmat şcoala în Turda şi în Cluj, iar în anul 1938 a obţinut diploma în drept la Universitatea Babeş-Bolyai. Ion Raţiu a mai obţinut şi o diplomă în economie în Anglia, la Universitatea Cambridge.
 
În anul 1940, Ion Raţiu a fost numit consilier la Legaţia României de la Londra, iar la sfârşitul lunii noiembrie, la câteva săptămâni după instaurarea Statului Naţional-Legionar şi după fondarea Comitetului Naţional Român, Raţiu a făcut parte din conducerea organizaţiei.
 
Deoarece, timp de 30 de ani, a locuit în Regatul Unit, între 1940 şi 1990, acesta şi-a dedicat timpul demonstrării faptului că românii trebuie reprezentaţi peste tot în lume. Astfel, a înfiinţat „Uniunea Mondială a Românilor Liberi” şi Fundaţia Raţiu.
 
În anii 50, de la Londra, Ion Raţiu a început să publice buletine de ştiri săptămânale denumite „Free Romanian Press”. De asemenea, a fost un important om de legătură între România şi Anglia, contribuind regulat la ştirile BBC, la radioul Europa Liberă, dar şi la „Vocea Americii”.
 
În 1975, a publicat „România Contemporană”, hotărând să îşi dedice toată energia sa ţelului unei „Românii libere”. În anul 1990, Ion Raţiu împreună cu Corneliu Coposu au ajutat la refacerea Partidului Naţional Ţărănesc, devenind şi vicepreşedinte al acestuia.
 
Deoarece era extrem de apreciat de cei care l-au înconjurat, Ion Raţiu a candidat la preşedinţia României în 1990, unde s-a clasat pe locul al treilea în preferinţele votanţilor. A mai fost şi deputat de Cluj, iar şase ani mai târziu, deputat de Arad.
 
A înfiinţat publicaţia Cotidianul, „ziar românesc ajutat de britanici”. Din opera sa fac parte „Cine mă cunoaşte în ţară aşa cum sunt?”, „Tirania Majorităţii”, „În fine acasă”, „România de astăzi: comunism sau independenţă”, „România de mâine”.
 
Ion Raţiu spunea într-un interviu pentru Televiziunea Română că democraţia nu poate fi văzută din mai multe unghiuri, ci doar dintr-unul singur. „Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge, ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.
 
În anul 2004 a fost înfiinţat un centru pentru democraţie denumit „Ion Raţiu”. ONG-ul are ca scop „încurajarea şi promovarea valorilor şi comportamentelor asociate democraţiei într-un mod nepartizan”. Centrul susţine proiecte desfăşurate la nivel local, naţional, dar şi internaţional. Din iniţiativa urmaşilor familiilor lui Viorel Tilea şi Ion Raţiu, arhiva Raţiu-Tilea a fost donată Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.
 
Sursa foto: Captură YouTube TVR