Cine sunt sunt ocrotitorii românilor în anul 2022 Sfinții care s-au rugat neîncetat lui Dumnezeu

• Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2022 să fie „Anul comemorativ al Sfinților Isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț” în Patriarhia Română. Isihasmul este o practică ascetică de origine monahală ce presupune repetarea neîncetată a rugăciunii lui Iisus: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă”.

Tematica aleasă pentru 2022 este motivată și de faptul că în acest an se împlinesc 3 secole de la nașterea Sfântului Paisie de la Neamț și 1000 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Simeon Noul Teolog.

Sfântul Simeon Noul Teolog (949 – 1022)

Sfântul Simeon Noul Teolog s-a născut într-o familie de înalt rang nobiliar din Constantinopol, intrând în monahism încă din adolescență la Mănăstirea Studion.

La doar 31 de ani a devenit stareț al mănăstirii Sf. Mamant din Constantinopol, pe care a condus-o un sfert de veac. Dintre scrierile lui, amintim: Capitole teologice şi practice, Discursuri teologice şi morale, Cateheze, Imnuri despre iubirea dumnezeiască etc.

Personalitate puternică, Sfântul Simeon Noul Teolog arată în scrierile sale importanța vederii luminii necreate a slavei dumnezeiești, ca lucrare a harului, a trezviei și a rugăciunii neîncetate în viața duhovnicească.

În istoria Bisericii Ortodoxe, doar trei sfinţi au primit supranumele de Teolog: Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan, Sfântul Grigorie din Nazianz şi Sfântul Simeon.

Este cinstit în 12 martie şi 12 octombrie.











Sf. Grigorie Palama (1296-1359)

Sfântul Ierarh Grigorie Palama s-a născut în anul 1296 la Constantinopol, intrând în monahism de la vârsta de 20 de ani la Mănăstirea Vatoped din Muntele Athos, fiind la scurt timp hirotonit preot și în 1347 arhiereu.

Sfântul Grigorie Palama a structurat isihasmul ca învățătură și practică a tradiției răsăritene și a fost canonizat în 1368 la Sinodul din Constantinopol pentru lupta împotriva ereticilor.

Date de cinstire: 14 noiembrie și Duminica a 2-a din Postul Mare.

Sfântul Paisie (Velicicovschi) de la Neamț (1722-1794)

S-a născut în Poltava, Ucraina, în 1722. A studiat la Academia Teologică din Kiev. În anul 1745 vine în Moldova. Un an mai târziu pleacă în Sfântul Munte unde este tuns în monahism de Sfântul Vasile de la Poiana Mărului, duhovnicul său.

Se va întoarce în Moldova și, împreună cu ucenicii săi, se va stabili la mănăstirea Dragomirna pentru 12 ani. În urma căderii teritoriului sub ocupație austriacă, de la Dragomirna, starețul Paisie se mută cu obștea la Secu, apoi la Mănăstirea Neamț. De fapt, cele două mănăstiri s-au unit sub stăreția sa.

Sub povățuirea sa duhovnicească monahismul a înflorit, renașterea isihastă ce a avut loc în monahismul românesc radiind în lumea ortodoxă prin ucenicii săi.

În rândul lucrărior sale de spiritualitate ortodoxă se înscrie și lucrarea „Despre rugăciunea minții”. El este pomenit în rândul cuvioşilor în data de 15 noiembrie. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă în anul 1988 şi de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.













Anul rugăciunii

De asemenea, 2022 va fi și „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” în Patriarhia Română. Ca icoană ilustrativă a acestei tematici, a fost aleasă reprezentarea Maicii Domnului – Oranta.

„Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț este un timp binecuvântat pentru a spori în cunoașterea rugăciunii ca stare de întâlnire și convorbire a omului cu Dumnezeu, ca izvor de sfințire în Biserică și în familie și ca arvună a bucuriei în Împărăția iubirii Preasfintei Treimi”, scrie Patriarhul României în prefața Calendarului Ortodox 2022.

Sursa foto-text: basilica.ro.