Concluziile participării preşedintelui Klaus Iohannis la Summitul NATO de la Madrid (VIDEO)

Imagine de la eveniment, foto: Administrația Prezidențială Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 29 iunie 2022, la Madrid, Regatul Spaniei, declarații de presă în marja participării la Summitul NATO.


Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:

Bună ziua!

Lucrurile s-au mișcat repede astăzi, am terminat prima sesiune a Summitului NATO și, iată, avem deja știri foarte importante pentru națiune, cum se spune.

A fost o reuniune cu o profundă însemnătate pentru Alianță, dar și pentru România în contextul actual de securitate.

Punctul central al discuțiilor și al deciziilor noastre a fost, evident, invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei și implicațiile pe termen lung în plan regional, euroatlantic, dar și global.

Împreună cu ceilalți aliați, am adoptat decizii de importanță majoră, care fac din Alianța Nord-Atlantică o organizație mai puternică, mai eficientă și mai prezentă la nivel internațional. 

În primul rând, am decis consolidarea sprijinului pentru Ucraina, prin adoptarea unui pachet consolidat de măsuri de asistență.

În al doilea rând, am adoptat un nou Concept Strategic al NATO, care asigură direcțiile majore de acțiune pentru cel puțin următorii zece ani, așa cum am prezentat intenția și azi dimineața.

Vă amintiți că România a fost primul stat aliat care a susținut necesitatea unui nou document programatic Aliat, și iată că astăzi acest nou document a fost aprobat.

În al treilea rând, în contextul evoluțiilor dramatice de securitate din Ucraina, am decis să consolidăm pe termen lung postura aliată de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Este acesta un demers absolut necesar, pe care l-am solicitat noi insistent, mai ales după 24 februarie a.c., în toate discuțiile pe care le-am avut la NATO, dar și cu aliații noștri. Așadar, am convenit un cadru care asigură parametrii unei posturi capabile să răspundă eficient tuturor amenințărilor.

Aici, la Madrid, am decis intensificarea sprijinului pentru parteneri, în special pentru cei din Vecinătatea Estică, deci inclusiv pentru Republica Moldova și Georgia – cei mai expuși efectelor evoluțiilor de securitate.

Toate aceste decizii răspund unei solicitări majore făcute de noi, de României.

Aș dori să subliniez aici că acest Summit reprezintă una din cele mai semnificative reuniuni aliate din ultimii ani în ceea ce privește rezultatele pentru România, pentru țara noastră. Toate obiectivele, repet, toate obiectivele pe care ni le-am propus au fost atinse și rezolvate în sensul solicitat și sperat de noi! Acesta este rezultatul unei munci în echipă, pentru care vreau să adresez mulțumiri tuturor celor implicați.

În ceea ce privește Conceptul Strategic, acesta reflectă adecvat situația actuală de securitate, fiind puternic ancorat în realitate, așa cum a solicitat România.

În plus, Rusia este definită ca principala amenințare la adresa securității euroatlantice, așa cum am explicat deja astăzi dimineață că a cerut România și cum este prezentat în Declarația Summitului Formatului București 9, pe care l-am găzduit acum câteva săptămâni. Mai mult, am reușit să avem, așa cum a propus România, o reconfirmare puternică a importanței strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.

Pentru prima dată, Marea Neagră este menționată într-un Concept Strategic al NATO, asigurând o vizibilitate fără precedent Mării Negre și întregii zone în care ne aflăm – ceea ce reflectă, fără echivoc, unde se află în prezent NATO.

De asemenea, în Conceptul Strategic este reconfirmat angajamentul NATO pentru securitatea aliaților de pe Flancul Estic. Mai mult, ca parte a întăririi posturii NATO pe Flancul Estic, se face referire la o prezență terestră substanțială și persistentă, la întărirea apărării aeriene și antirachetă, la pre-poziționarea de echipamente militare și îmbunătățirea infrastructurii pentru asigurarea întăririlor, aspecte deosebit de importante pentru România.

Acum, atât nordul, cât și sudul Flancului Estic au o structură similară, care se bazează pe prezența americană și Grupurile de Luptă, ceea ce asigură coerența posturii pe întregul Flanc, așa cum am cerut noi tot timpul.

Anunțul Președintelui Biden referitor la prezența suplimentară americană în România, prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă în țara noastră, exprimă încă o dată soliditatea Parteneriatului nostru Strategic cu Statele Unite ale Americii. Suplimentarea prezenței americane, pe care am susținut-o constant, va avea un rol benefic pentru România, dar și pentru securitatea întregii regiunii.

Dincolo de anunțul Statelor Unite ale Americii, urmare a deciziilor Aliate din aceste zile, Grupul de Luptă înființat în România poate fi crescut de la nivel de batalion, cum este stabilit în prezent, la nivel de brigadă – dacă situația de securitate o va impune. Lucrăm îndeaproape cu Franța, care, după cum știți, este națiune-cadru în această structură.

De asemenea, am decis ca grupurile de luptă să beneficieze de forțe de întărire precis alocate acestora și de pre-poziționări de echipamente, dar și de muniție.

Așa cum am mai spus, apărarea începe de acasă.

De aceea, am prezentat Aliaților măsurile adoptate în plan național, în special creșterea bugetului dedicat apărării de la 2% la 2,5% din PIB începând chiar cu anul viitor, cu 2023.

Totodată, vă informez că România a fost printre cei care au susținut creșterea Bugetului comun al Alianței - adică banii care se alocă Alianţei ca atare pentru funcționare -, o decizie în interesul României. Un buget sporit ne asigură o implementare eficientă a tuturor măsurilor adoptate.    

Totodată, astăzi am decis să adoptăm măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia, precum și pentru alți parteneri, în funcție de nevoile și specificul fiecărei țări. România este decisă să se implice activ în implementarea pachetelor de asistență.

Nu în ultimul rând, am luat decizii importante pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului.

În acest sens, menționez lansarea Fondului NATO de Inovare și urmează semnarea Cartei privind acceleratorul NATO pentru inovare, la care România deja și-a anunțat participarea.

De asemenea, doresc să salut și cu această ocazie progresul decisiv în privința aderării Suediei și Finlandei la NATO, la care și România a contribuit și care va face Alianța mai puternică.

La final, și iată suntem la finalul primei sesiuni, dar pentru noi aceasta a conținut multe pachete importante, prin deciziile luate, securitatea României și a fiecărui român este mai bine asigurată. 




Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: În legătură cu decizia Statelor Unite de a suplimenta prezența în România cu brigadă de luptă, Președintele Biden menționa de dimineață aproape 5000 de militari, am văzut că ați avut un schimb de replici cu Președintele Statelor Unite poate ne puteți spune dacă există un orizont de timp în care primii militari ar putea ajunge în România și, de asemenea,  în ce măsură această decizie corespunde obiectivului României pe care l-ați anunțat de dimineață privind o prezență permanentă stabilă în România, Președintele Biden a vorbit de o brigadă rotativă, poate ne explicați puțin cum va funcționa?

Președintele României: Într-adevăr am avut o scurtă discuție cu Președintele Biden și tema a fost, tema principală în mod natural a fost creșterea prezenței americane în România și implicit în regiune. Acum, în cadrul sesiunii propriu-zise Președintele Biden a repetat și a spus că suplimentează prezența în România cu un Comandament de brigadă. Asta trebuie bine înțeleasă. Comandamentul înseamnă că pe parcurs se va constitui o brigada care va fi condusă de la acest comandament. Sigur că detaliile tehnice urmează în următoarele zile și săptămâni să fie negociate, discutate între diplomați și între militari ca să știm exact în ce orizont de timp ne încadrăm. Însă, important este, și mie mi se pare foarte important, că există această intenție declarată de Președintele Statelor Unite de a suplimenta semnificativ prezența americană în România de a veni până la nivel de brigadă cu această prezență. Restul detaliilor cu siguranță vor fi comunicate atunci când se negociază și când se iau deciziile foarte concrete, dar anunțul este foarte, foarte bun pentru noi.


Jurnalist: Pentru toate cele anunțate trebuie investiții suplimentare sau ne încadrăm în cei 2,5% din PIB alocați pentru MApN?

Președintele României: Aceste decizii pe care le-am enunțat ca și dorințe sau listă de dorințe în această dimineață, care s-au materializat în deciziile primei sesiuni a Summitului astăzi, toate sunt decizii politice. Noi știm că toate aceste decizii politice implică cheltuieli suplimentare, implică personal suplimentar, implică specializare suplimentară pentru foarte mulți militari și de ai noștri, implică, evident, o asumare a multor sarcini care trebuie făcute de cel care găzduiește aceste trupe. Noi suntem dispuși pentru asta și sunt convins, știu, că această creștere a bugetului de la 2 la 2,5% va crea cadrul bugetar suficient pentru a putea realiza tot ceea ce ne-am propus noi și ce așteaptă și alții de la noi.

Jurnalist: În urma vizitei comisarului european Věra Jourová la București au apărut informații că este posibil să se ridice în cazul României mecanismul de cooperare și verificare în cazul în care legile justiției vor trece de parlament în septembrie. Cât de reală este această posibilitate?

Președintele României: Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna Vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit Președinte cu toți președinții comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv. La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri Parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii.


Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că România se va implica activ în tot ceea ce înseamnă acele pachete de asistență. Ce înseamnă asta în perioada următoare, de exemplu, pentru Ucraina – îi vom ajuta inclusiv cu armament, echipamente militare? Și dacă îmi permiteți și o a doua întrebare: urmează să aveți o sesiune de lucru la care va participa inclusiv China. Sunt îngrijorări în cadrul Alianței cu privire la înclinația Chinei către Rusia și care este poziția României față de China în aceste momente?

Președintele României: Nu cred că va participa China, dar discuția va fi și despre China. Haideți să începem cu Ucraina. Se știe foarte bine ce facem pentru Ucraina și noi vom continua. Îi primim pe refugiați, îi ajutăm pe cei care rămân în Ucraina, sprijinim instituțiile de stat ucrainene și așa mai departe. Nu toată lumea a ajuns încă în Europa la nivelul în care să ajute efectiv și foarte concret Ucraina. A apărut, în schimb, un sector nou unde putem să devenim actor relevant și vorbesc despre exportul de grâu din Ucraina spre piețele internaționale, chestiune unde noi ne-am oferit să ne implicăm semnificativ și Guvernul lucrează de ceva vreme la îmbunătățirea liniilor logistice care sunt necesare pentru acest lucru. Noi aici nu doar că vom fi buni vecini, vom ajuta foarte mult Ucraina.


Jurnalist: Există îngrijorări la nivelul Alianței cu privire la înclinația Chinei către Rusia, pentru că sunt oficiali americani care și-au exprimat aceste îngrijorări. Spuneau chiar că ar urma ca acest nou Concept al NATO să citeze China drept o preocupare de securitate.

Președintele României: Am clarificat că nu participă China la Summit, aici am vrut eu de fapt să ajungem. China este prima dată menționată în documentele Summitului. Pana acum nu s-a vorbit despre China. Este o preocupare legitimă, fiindcă este o putere mondială în ascensiune. China reprezintă un actor economic de prim rang la nivel global și faptul că nu s-a dezis deloc de „acțiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina ne îngrijorează. Pe de altă parte, observăm și asta ne spun specialiștii, că schimburile comerciale între Rusia și China au ajuns la un nivel nemaivăzut de înalt. Asta înseamnă că se colaborează, de unde această îngrijorare suplimentară a noastră și vom discuta aceste aspecte. Avem în sesiunile din această după-amiază și de mâine parteneri, invitați, musafiri speciali, care și ei sunt interesați de aceste teme și cred că vor fi discuții destul de relevante.


Jurnalist: Domnule Președinte, ați menționat și dumneavoastră că printre deciziile Summitului se numără posibilitatea de a ridica Grupurile de Luptă de pe Flancul Estic, inclusiv cele din România, la nivel de brigadă dacă situația o impune. Ce înseamnă dacă situația o impune, ce circuit decizional ar trebui să parcurgă această trecere de la grup de luptă la brigadă, și în termeni reali ce efective militare ar fi, știm că un grup de luptă are 1000 de militari, până la cât ar putea să crească această prezență aliată? Mulțumesc!

Președintele României: Dacă și când situația o impune vor stabili militarii. Și avem aici, într-adevăr, o schimbare de paradigmă. Până acum prezențele aliate s-au realizat mai degrabă pe bază de înțelegeri bilaterale. Și dacă a fost nevoie de o acțiune, atunci fiecare comandant lua legătura cu comandamentele naționale și se organiza o acțiune. Acum se intenționează ca această comandă să fie centralizată mult mai bine la nivel de SACEUR, adică la Comandamentul Aliat Suprem. Este o schimbare de paradigmă foarte importantă, dar decizia, sau mă rog, propunerea de a veni cu noi militari, de a veni cu alte arme, de a veni cu alte prezențe, aceste chestiuni sunt propuse de militari și sunt pe urmă aprobate de structurile Consiliului Nord Atlantic. Deci nu vorbim despre decizii politice, asta am vrut să subliniez aici.


Jurnalist: Remarcând îndeplinirea tuturor obiectivelor României, și e un lucru bun, de care și noi ne bucurăm că se întâmplă, ați vorbit de 2,5% din PIB alocat Apărării începând cu anul viitor, pentru o perioadă de 10 ani. E foarte bine, e justificat, doar că lumea nu este într-o situație economică și financiară extrem de favorabilă. Cum va fi făcut acest lucru fără ca să aibă de suferit alte domenii la fel de importante, recunoscând securitatea ca domeniu extrem de important în această perioadă. Mulțumesc!

Președintele României: Pentru ca o națiune să existe, să supraviețuiască și să conteze, trebuie în primul rând să fie asigurată din punct de vedere securitar. Și asta se referă și la integritatea teritorială, la suveranitate, la dreptul de a decide parcursul națiunii în deplină libertate. Iar pentru asta trebuie să fim în poziția sau în postura să ne apărăm de oricine ar avea intenția să ne strice fie independența, fie suveranitatea, fie integritatea teritorială. Și atunci, din păcate, vedem că după al Doilea Război Mondial, în Europa suntem prima dată iarăși în situația în care a investi în securitate devine o chestiune esențială de existență a națiunii. Și atunci nu se mai pune problema de unde mai luăm banii. Acești bani trebuie puși la dispoziție. Dar Guvernul va ști din timp să facă bugetul astfel încât să nu sufere celelalte domenii. La fel de multă nevoie este și pe educație, pe sănătate, pe digitalizare, pe întregul pachet care face economia mai sustenabilă și mai puțin poluatoare, deci Green Deal – înțelegerea verde făcută la nivel european - rămâne în picioare. Toate acestea trebuie finanțate și este clar că, în afară de alocări pe diferite domenii, trebuie să începem să colectăm impozitele și taxele de la toată lumea. Există în continuare o zonă de economie gri, sau economia subterană, care trebuie descoperită, care trebuie adusă la lumină și care va aduce bani la buget.


Jurnalist: Domnule Preşedinte, Statele Unite au anunţat în urmă cu câteva zile că vor finanţa cu 14 milioane de dolari proiectarea unor reactoare modulare mici în România. Ce reprezintă acest lucru pentru securitatea energetică regională, mai ales în actualul context, şi cum s-a ajuns la selectarea ţării noastre pentru implementarea acestui proiect?

Președintele României: La selectarea asta s-a ajuns fiindcă în marja COP26 de la Glasgow am avut o întâlnire cu domnul Kerry, însărcinat special al Guvernului Statelor Unite pentru proiecte de prevenire a schimbărilor climatice. Sigur, înainte au existat tatonări, au existat contacte între ministerele de resort, dar atunci ne-am hotărât împreună să mergem pe această cale. Este România prima țară în Europa unde se va implementa noua tehnologie americană de reactoare modulare mici. Deja vedeți, se face primul pas, se merge spre o proiectare, după care vom implementa efectiv aceste reactoare. Se știe deja unde va fi amplasat primul reactor. În afară de a avea noi acces la această tehnologie și de a primi astfel de reactoare modulare, vom fi în situația, după câțiva ani, să producem noi astfel de reactoare și să le punem la dispoziția altor aliați și parteneri. Deci, cu certitudine, dacă ne facem treaba așa cum trebuie, vom deveni primul stat din Europa care implementează efectiv această tehnologie.


Jurnalist: Domnule Preşedinte, aţi enumerat toate aceste decizii extrem de importante pe care NATO le-a luat în acest Summit, şi mă refer aici poate la cea mai importantă mobilizare de până acum: întărirea securităţii NATO, dar şi zona Flancului Estic. Şi tocmai în acest context v-aş întreba dacă există totuși o temere, cel puţin, ca Rusia să nu aibă un răspuns şi mai agresiv după aceste măsuri. Mulţumesc!

Președintele României: Paradigma în care lucrăm este să sprijinim Ucraina, dar să nu mergem până acolo încât să provocăm un conflict militar între NATO și Federația Rusă. Noi considerăm că nu există motive care pot fi invocate, acțiunile noastre sunt toate, repet, toate  strict defensive. Întărim postura de apărare pe Flancul Estic, vom întări și alte zone, vom merge pe cercetare și așa mai departe, dar niciunele dintre ele nu au componentă agresivă împotriva Federației Ruse. Însă și Rusia trebuie să înțeleagă că ar face bine să facă la fel și să nu continue în Ucraina. Vă mulțumesc!

 
Sursa video: Youtube/ Administrația Prezidențială 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă convocat pe tema acordării unui ajutor umanitar Franței

11 Aug 2022 468

Distincție oferită de președintele României consulului onorific al României în Republica Islanda

11 Aug 2022 312

Decret de numire al unui ambasador, semnat de președintele Klaus Iohannis

09 Aug 2022 482

Iohannis, la 105 ani de la Bătălia de la Mărășești „Jertfa înaintașilor noștri- temelia României întregite, democratice și europene“

06 Aug 2022 475

Generalul SPP Costin Nedelea, trecut în rezervă. Klaus Iohannis a semnat decretul

05 Aug 2022 586

Iohannis a semnat decretul privind încetarea raporturilor de serviciu ale Dorinei Dimofte, chestor principal de poliție din MAI

04 Aug 2022 657

Farul Constanța Romario Benzar - „Mă bucur că am revenit, este un proiect minunat“ (GALERIE FOTO)

03 Aug 2022 942

Klaus Iohannis „Stigmatizarea și discriminarea minorităților trebuie dur sancționate de către fiecare dintre noi”

02 Aug 2022 415

UPDATE Ce spune Carnig Manuchian? Unul dintre revoluționarii căruia i s-a retras titlul de "Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989" este din Constanța!(DOCUMENTE)

01 Aug 2022 2218

„Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant” Cine sunt cei pentru care Klaus Iohannis a decis retragerea titlului de Luptător cu rol determinant (DOCUMENT)

01 Aug 2022 790

Premierul Nicolae Ciucă, la „Săptămâna Haferland”, eveniment ce sărbătorește diversitatea culturală, prin promovarea tradițiilor sașilor din România

31 Jul 2022 495

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă, întrevedere cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu (GALERIE FOTO)

29 Jul 2022 556

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită oficială în România. A fost primită de președintele Klaus Iohannis (VIDEO)

29 Jul 2022 479

Decret pentru rechemarea Ambasadorului României din Regatul Arabiei Saudite

29 Jul 2022 628

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită oficială în România

29 Jul 2022 454