Cum mor directorii de magazine în ConstanţaCinci ani de la moartea lui Bogdan Stavre

Un deces suspect, o familie disperată şi un caz clasat cu „suicid". Aceasta este, pe scurt, povestea morţii fostului director economic al lanţului de magazine Univers`all Trading Romania SRL, Bogdan Stavre. La cinci ani după moartea lui, oamenii legii au închis de mult cazul, concluzionând că a fost vorba despre o banală sinucidere. „Nu am avut elemente care să ne conducă la o altă concluzie", a afirmat procurorul de caz, Zafer Sadîc, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa. În urma lui Bogdan rămân doi părinţi care nu pot să accepte faptul că băiatul lor s-ar fi sinucis. Nu, date fiind condiţiile morţii sale. Într-adevăr, trista poveste a fostului director economic al importantului lanţ de magazine ar putea deveni cu uşurinţă scenariul unui film cu mafioţi, comploturi economice şi teorii ale conspiraţiei. Dar nu este. Este o dramă reală, petrecută în Constanţa, în urmă cu cinci ani de zile. Se împlinesc joi.

Drama familiei Stavre a început oficial pe data de 9 iunie 2006, când fiul lor cel mic, Bogdan, s-a prăbuşit în gol de la etajul al treilea al blocului de apartamente în care locuia cu părinţii săi. Director economic al unei companii ce părea a fi de succes la momentul acela, în floarea vârstei şi cu nunta planificată să aibă loc în septembrie, Bogdan Stavre nu se încadra în tiparele sinucigaşilor. Şi totuşi, aceasta este concluzia la care au ajuns anchetatorii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa. Caz închis. Dar, să vedem circumstanţele reale în care Bogdan Stavre s-a stins din viaţă.

Unul câştigă la loterie, altul cu datoriile

Promovat director economic al lanţului de magazine Univers`all Trading Romania, băiatul familiei Stavre a crezut că viaţa începe să-i ofere ce are mai frumos. Era logodit cu fata pe care o iubea, avea un loc de muncă stabil şi doi părinţi pentru care era lumina ochilor. Totuşi, lucrurile nu stăteau chiar aşa. Nu a trecut mult de la promovare, iar problemele cu magazinul au început să apară: la început au lipsit la socoteală două miliarde de lei vechi, bani al căror fir Bogdan nu a reuşit să-l găsească. Firma aparţinea lui Răzvan Petrovici, fiul fostului director al CEC, Carmenco Petrovici. În 2005, la doi ani după ce băiatul care şi-a pierdut viaţa a devenit director economic, Dan Doroftei, unul dintre directorii companiei, a câştigat la loteria organizată de Statele Unite ale Americii şi şi-a informat superiorii că va pleca din firmă. Aşa cum s-a relatat în ediţiile anterioare ale cotidianului ZIUA de Constanţa, pe data de 16 aprilie 2005 Doroftei întocmeşte protocolul de predare-primire, pe care Bogdan trebuia să îl semneze. Totuşi, calculele financiare scoteau la iveală lucruri care nu ar fi trebuit să existe: valoarea actualizată a stocului era de 11 miliarde de lei vechi, iar valoarea scadentă era de 13 miliarde de lei. Dispăreau 2 miliarde de lei vechi. Iniţial, Bogdan a semnat documentul, astfel cum i-a fost predat. Ulterior, sfătuindu-se cu mama sa, a ajuns la concluzia că ceva era necurat la mijloc şi rupe actul. De aici încep însă să apară problemele. Banii erau de negăsit. În calitate de director economic al companiei, răspunderea apăsa pe umerii lui Bogdan.

„De la 3 sau de la 8?"

În repetate rânduri, tânărul - care între timp îşi dăduse seama că lucrurile nu sunt deloc în regulă cu banii firmei - încearcă să-şi dea demisia. De fiecare dată, demisia îi este făcută bucăţi de către Mihai Claudiu Stoica, directorul general. De altfel, după cum povesteau părinţii lui Bogdan după decesul fiului lor, Mihai Stoica tot timpul îl şicana pe Bogdan, spunându-i că nu înţelege unde se duc banii. Cu toate acestea, nici demisia nu i-o accepta. Cu doar câteva seri înainte de a muri, directorul economic era mai hotărât ca niciodată să plece din locul care îi dădea fiori. A fost chemat însă la muncă seara târziu şi s-a întors mult după miezul nopţii. A doua zi dimineaţa, s-a întors la magazin. Pe parcursul ultimelor zile, din nou, directorul i-a făcut demisia bucăţi, deşi documentul primise număr de înregistrare. Din registrul intrări, a fost ruptă pagina în care era trecută demisia lui Bogdan. Vineri, pe 9 iunie 2006, băiatul revine acasă în cursul după-amiezii. Era prima dată când făcea aşa ceva. Speriaţi, părinţii simţeau că s-a întâmplat ceva. Bogdan era agitat. În cele din urmă, acceptă să mănânce un pic înainte de a se întoarce la muncă. Le povesteşte părinţilor un nou incident cu directorul Stoica, dar telefonul mobil l-a întrerupt. Primeşte un telefon şi răspunde scurt „Da, Claudiu, vin acum". Cu mâncarea pe foc, mama îl aşteptă să mănânce puţin înainte de a se întoarce la locul de muncă ce îi sleia puterile. În schimb, în casă dau buzna şase poliţişti din cadrul Secţiei 2. „De la ce etaj s-a aruncat?", întreabă scurt agenţii. În mână ţineau buletinul lui Bogdan. „De la 3 sau de la 8?", reiau firul întrebărilor. Părinţii sunt în şoc. Fiul lor se prăbuşise în gol. Băiatul este dus la spital în comă, dar medicii nu îi mai pot salva viaţa.

Procurorul: „Cazul a fost închis - sinucidere"

Ulterior, rapoartele medico-legale au stabilit că pe trupul băiatului se aflau mai multe semne ale unor lovituri. Anchetatorii fac chiar un experiment cu un manechin, de înălţimea şi greutatea lui Bogdan, pe care îl lasă să se prăbuşească în acelaşi mod în care presupun că s-ar fi aruncat băiatul pe geam. Ghinion, însă. Manechinul nimereşte la o distanţă considerabilă de locul unde a fost găsit trupul directorului economic. Reconstituirea este repetată. De data aceasta, manechinul este împins pe geam. Cade în acelaşi loc unde s-a prăbuşit trupul lui Bogdan. Cu toate acestea, ancheta merge anevoios înainte. Oamenii legii pornesc de la premisa că a fost sinucidere. Părinţii lui Bogdan se luptă să le schimbe impresia. În zadar. După mai mulţi ani de anchetă, oamenii legii concluzionează o dată şi pentru totdeauna: a fost sinucidere! „Ancheta a durat circa patru ani, dar nu am avut alte elemente care să ne conducă la o altă concluzie, în afară de sinucidere", a declarat magistratul care a instrumentat cazul, procurorul criminalist Zafer Sadîc. „Toată lumea a fost audiată pe parcursul cercetărilor, inclusiv directorul Mihai Claudiu Stoica. Părinţii lui au reclamat pe toată lumea, s-au adresat inclusiv preşedintelui României. Totul, pentru că nu puteau concepe că băiatul lor s-a sinucis. Rezoluţia a fost dată, iar cazul a fost închis - sinucidere", a conchis procurorul. În urma concluziilor anchetatorilor rămân doi părinţi, Elena şi Ticu Stavre, care nu se pot împăca cu gândul că băiatul lor care avea toată viaţa înainte s-ar fi decis brusc să o curme. La doi ani după moartea băiatului lor, oamenii s-au îndreptat împotriva poliţiştilor, considerând că aceştia nu şi-ar face datoria aşa cum trebuie. Plângerile le-au fost respinse la Parchet. Dosarul intentat de soţii Stavre împotriva agenţilor de poliţie Daniel Ionuţ Macsim şi Dănuţ Ragalie a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa, iar apoi la Tribunal. După mai multe amânări dispuse în cauza cu numărul 17461/212/2007, instanţa a hotărât în mod definitivă să le respingă acţiunea părinţilor care şi-au pierdut copilul.