Descoperire incredibilă! Ce au găsit cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării, în Tulcea

Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării - Tulcea anunță o descoperire importantă! După trei ani de căutări, cercetătorii au găsit trei exemplare de hamster românesc/dobrogean în situl Natura 2000 Delta Dunării  (ROSCI0065).


În RBDD/ROSCI0065 hamsterul românesc este foarte rar întâlnit pe coastele nordice şi vestice ale complexului Razim-Sinoie si in unele zone dintre Tulcea si Murighiol.
 
In perioada 2019-2022 cercetătorii Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Delta Dunării - Tulcea și colaboratorii externi (Marinov Mihai, Alexe Vasile, Dorosencu Alexandru, Bolboaca Lucian, Pocora Viorel, Pocora Irina, Chisamera Gabriel si Sandor Attila) au realizat monitorizari la mamiferele de interes comunitar din RBDD/ROSCI0065. Au fost folosite mai multe metide, clasice, capturare cu capcane selective respectiv camere cu declansare cu senzori. Bineinteles, ne-au vizitat nu doar mamiferele de interes comunitar ci si cele din cadrul altor anexe din Directiva Habitate ori legislatia de mediu din Romania.
 
Actiunile de monitorizare au fost realizate în cadrul proiectului „Revizuirea planului de management și a regulamentului RBDD”, subactivitatea a3 2.1.a3 Inventarierea și cartarea speciilor de mamifere din anexa II a Directivei Habitate.
 
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în calitate de beneficiar al finanțării și în parteneriat cu INCDDD – Tulcea implementează acest proiect finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 -2020, Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul 4.1 Creșterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate.
 
Hamsterul românesc, sau hamsterul dobrogean – Mesocricetus newtoni este unul dintre cei patru reprezentanți ai genului Mesocricetus, fiind un endemit pentru sud-estul Europei, unde este prezent numai în România şi Bulgaria, în zone joase de-a lungul malului drept al Dunării inferioare. Aşa ccum sugerează şi numele vernacular, răspândirea în România este limitată la teritoriul Dobrogei unde este semnalat în majoritatea tipurilor de unităţi de relief, de la Câmpia aluvionară a Dunării, zona perimetrală a Deltei, Platoul central al Dobrogei, şi până în zonele mai înalte din Munţii Măcinului.
 
Uşor de recunoscut după aspectul îndesat, cu botul rotunjit, ochii mici și rotunzi, picioarele scurte şi coada foarte scurtă, hamsterul dobrogean are talia unui șoarece mai mare, cu blana catifelată, de culoare cenușiu cafenie pe spate şi cenușiu gălbui pe lateralele corpului unde se disting trei pete bine demarcate. Pe piept prezintă o pată transversală de culoare neagră, înaintea și înapoia membrelor anterioare. Urechile sunt rotunde, de culoare gri cenușiu.
 
Este un animal preponderent crepuscular și nocturn, cu o activitate mai intensă în primele ore de după asfinţit și primele ore ale dimineţii, dar în timpul perioadei de creştere a puilor poate fi activ şi în timpul zilei. In zona perimetrul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii este o specie cu distribuţie marginală, fiind semnalat doar în câteva puncta din zona Bestepe, Agighiol şi Capul Doloşman, unde preferă habitatele uscate, de stepă, cu terenuri înţelenite, iar ca habitat secundar intră şi în terenuri cultivate dintre care le preferă pe cele cu leguminoase furajere. Intră adesea şi în plantaţiile viticole şi în livezi.
 
In habitate optime îşi sapă galerii cu adâncimi de 0,6-0,8 m, care au de regulă două sau trei ieșiri. In cadrul galeriilor se distinge un culcuș construit din tulpini de plante, bucăţele de ramuri şi căptuşit cu ierburi şi frunze, precum şi mai multe ramificații care conțin depozite de provizii ce constau din semințe și fructe. Hamsterul dobrogean hibernează din luna octombrie până în luna martie, cu treziri periodice pentru a consuma din rezervele de hrană adunate din vară şi toamnă, perioada de hibernare fiind determinată de temperatură. Hrana este formată din părțile verzi ale unor specii de plante din flora spontană dar și din cea cultivate. Iar în afara perioadei de vegetație consumă şi semințe.
 
Este considerat un animal rar, pentru care nu există evaluări privind tendinţa populaţiei, dar se consideră că este descrescătoare. Factorii limitativi sunt reprezentaţi în principal de restrângerea habitatului ca urmare a extinderii agriculturii de tip intensive.
 
Capturarile celor 3 hamsteri (urmate de eliberari rapide) au fost realizate de Pocora Viorel; coordonarea activitatii de monitorizare la hamster: Chisamera Gabriel & Marinov Mihai. Text, Chisamera Gabriel & Marinov Mihai.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

COVID-19 poate avea efecte persistente asupra creierului. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu "Nimeni nu se aştepta la daune atât de mari"

01 Apr 2022 1194

Studiu Un hormon ar putea fi cauza incidenței ridicate a bolii Alzheimer în rândul femeilor

12 Mar 2022 2254

Cercetătorii încearcă să găsească o nouă utilizare pentru medicamentele antivirale destinate COVID-19

04 Feb 2022 2115

Cercetătorii chinezi au reuşit să crească peşti fără oase intramusculare. "Un mare avans în creşterea calităţii speciei de caras"

19 Jan 2022 1058

Cercetătorii germani susţin că Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de gripă aviară

30 Dec 2021 1183

Cercetătorii din Israel O nouă tehnologie capabilă să detecteze minciunile pe baza mișcărilor faciale

18 Nov 2021 874

Cercetătorii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, la simpozionul anual „Cercetări arheologice şi numismatice“

16 Sep 2021 2812

centrulnatura.ro Detoxifiere, sănătate mentală și fericire

14 Jun 2021 1019

Institutul de Cercetare-Dezvoltare Creșterea Ovinelor și Caprinelor „Palas” Constanța angajează

10 Jun 2021 1941

#DobrogeaAcademică Când va avea loc lansarea. „Românii de la sud de Dunăre“. Volume ai căror autori sunt membri ai Academiei Române

11 May 2021 2899

Râsul este benefic pentru o inimă sănătoasă

06 May 2021 1867

Sondaj de opinie ZIUA de Constanța Vaccinul de imunizare la Covid-19 – îl facem sau nu?

10 Aug 2020 1999

Marian-Traian Gomoiu - biolog si geograf, Membru titular al Academiei Române

25 Feb 2020 4514

#DobrogeaAcademică Cine este academicianul constănțean Marian-Traian Gomoiu. Biografia celui mai activ cercetător al Mării Negre

01 Jul 2019 4334

Întâlnirea cercetătorilor Institutului din Magdeburg cu membrii Asociației „Anticus“ Constanța

03 Jun 2019 1491