Dobrogea e frumoasă Munții Măcin, locul unde păşeşti pe roci mai vechi decât dinozaurii (galerie foto+video)

  • Munții Măcin sau Măcinului constituie o grupă muntoasă din Podișul Dobrogei. Cel mai înalt pisc este Vârful Greci, având 467 m.
  • Iarna, în ianuarie, mediile termice se înscriu cu valorile între -1,9°C și -1,5°C.
  • În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafața în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată în sec.XI-XII, din cărămizi romane, cel mai vechi așezământ paleo-creștin din țara noastră
     
Acești munți reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârșitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insulă). Ei ocupă colțul de nord-vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300-400 m și se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galați. Spre sud-est sunt separați de Podișul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carapelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est ei depășesc valea largă a Taiței și ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologică corespunde și cu linia de încălecare tectonică (falia inversă) Luncavița-Consul, care-i separă de Dealurile Niculițel. Un alt punct de separație între aceste unități este Pasul Teilor, care se află între bazinele Taiței și Luncaviței.
 
Având în ansamblu forma unui triunghi ascuțit, Munții Măcinului au cea mai mare lățime între localitatea Turcoaia și valea Lozovei, unde ating 24 km. Ei se desfășoară pe direcția NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce în ce mai numeroase și mai fragmentate în parte de S-SV, având o culme principală, începând în pântenul Bugeacului și până în Dealul Carpelit.
 

Munții Măcin și podișurile Babadag-Casimcea în cadrul reliefului României

 
Acest lanț muntos principal culminează ca înălțime în vârful Țuțuiatul (467 m). În prelungirea acestuia spre nord vest se află vârful Pietrosul Mare (426 m) și culmea Pietrosu, după care înălțimile scad treptat, ajungând la 100-170 m în apropiere de localitatea Văcăreni, iar în pintenul Bugeacului, la 95 m. Spre sud-est de vârful Țuțuiatu, culmea principală a Munților Măcin se continuă printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag (428 m), Dealul Negoiu cu vârful Piatra Mare (380 m), Dealul lui David (354 m), Dealul Crapcea (344 m), Dealul Carapcea și Dealul Carpelit (350 m).
 
Formațiunile, geologice predominante aici sunt granitele gnaisice, șisturile, grauwackele și conglomeratele (formatiunea de Carpelit), granitele și dioritele din partea cea mai înaltă (în care se află vârful Țuțuiatu), cuarțitele, filitele etc.
 
Urmează spre vest prima culme secundară numită Culmea Cheii, cu vârful Pricopan (370 m) și masivul Maegina (285 m), ce se îndreaptă convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit.
 
Culmea Pricopanului sau Cheii (cu numeroase vârfuri ascuțite) și masivul Megina închid depresiunea longitudinală Greci, drenată de două văi, largi, - Dumbravei și Plopilor, ce se prelungește spre nord-est, cu partea superioară a depresiunii Cernei. Această culme secundară este constituită din granite gnaisice, micașisturi, cuarțite și amfibolite, intens dezagregate. Spre nord-vest, culmea Pricopanului se prelungește prin Dealul Sărărica, dar cu înălțimi mai mici.
 
Tot spre vest, urmează a doua culme secundară, paralelă cu cele precedente, formată din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, înecate în loess și așezate în culise, în care se deosebesc dealurile Orliga (117 m), Carcaliu (95 m), Piatra Rîioasă (112 m), Priopcea (409 m) și Mircea Vodă (206 m). Acestea sunt constituite din cuarțite, care predomină în masivul Priopcea, din micașituri, filite etc. și dezvoltate în plină zonă stepică, joasă.
 
Ultimele înălțimi, care se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341 m) și Piatra Roșie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (38 0m), în care apar gresii, șisturi și calcare de vârstă devoniană.

 
Pe latura estică a Munților Măcin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granite de vârstă proterozoică. În nord-estul Munților Măcin se află Depresiunea Taiței superioare, cu caracter longitudinal (Nifon-Balabancea-Horia), care, prin Pasul Teilor, se prelungește în depresinea Luncaviței.
În cuprinsul depresiunii Taiței superioare apar întinse glacișuri deluvio-proluviale, cu terenuri bune pentru culturi și pășuni.

 
În general, Munții Măcinului se prezintă din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuată și îndelungată, a scos la suprafață granitele din corpurile locolitice de adâncime. În timpul transgresiunii triasice ei formau o insulă. Liniile structurale generale, în special sistemul de falii inverse cu direcții NV-SE ale Munților Măcin se relflectă în relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci și prin orientarea culmilor munots-deluroase, ci și prin direcția văilor principale, cum sunt Luncavița, Taița, Lozova etc. Acești munți, cu înălțime redusă și aspect de dealuri (așa cum arată cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun în peisajul geografic general prin numeroase vârfuri ascuțite și versanți abrupți, plini de grohotișuri (în special sectoarele granitice).
 

Iarna, în ianuarie, mediile termice se înscriu cu valorile între -1,9°C și -1,5°C

 
Clima se manifestă printr-un regim temperat cu pronunțat continentalism unde verile sunt secetoase, iar iernile sunt friguroase și lipsite de umiditate. Temperatura medie anuală variază între 10.5°C și 11°C. Vara, în iulie, se înregistrează temperaturi medii cuprinse între 22°C, iar iarna, în ianuarie, mediile termice se înscriu cu valorile între -1,9°C și -1,5°C. Maxima absolută s-a semnalat în 1968 la Jurilovca de 38°C.
 
Precipitațiile sunt scăzute, fapt ce se reflectă negativ în scurgerea râurilor și într-o anumită masură, în procesul de vegetație al culturilor agricole.
În aria Munților Măcinului cade cea mai mare cantitate medie/ an de precipitații (circa 500 mm/an) din Dobrogea, iar în Depresiunea Nălbant și în porțiunea marginală a lacului Razim, aceasta scade circa 400 mm/an.
 

Așezările din Dobrogea de Nord, elemente de cotinuitate, multimilenară pe acest teritoriu român

 
Așezările din Dobrogea de Nord sunt cunoscute înca din cele mai îndepartate timpuri și reprezintă elemente de cotinuitate, multimilenară pe acest teritoriu român. Mărturii stau și astăzi cetățile din vetrele așezării daco-romane de la malurile Dunării (Aegyssus, Noviodunum). Suprafața acestei unități estimată la aproape 3200 km2, cuprinde o populație de 236.709 locuitori din care 53% trăiau în mediul urban. În 2000 acesta a scăzut, ajungând la 234.034 cu o pondere de 52,3% în mediul urban și 47,7% în cel rural. În structura etnică a populației românii dețin 89,5%, iar celelalte naționalități 10,5% dintre care lopoveni, ucrainieni, turci și tătari.
 
Podișul Dobrogei de Nord dispune de un potențial turistic încă puțin valorificat. Peisajele naturale specifice, pădurii cu o mare extindere și cu un fond cinegetic bogat, monumentele istorico-culturale, obiceiurile și ocupațiile locuitorilor constiuie elemente cu valoare turistică.
 

Obiective turistice cu valoare istorico-culturală

 
Tulcea, situat la intersecția de drumuri, la hotarul dintre uscat și zona Deltei, face parte din categoria celor mai vechi localități de tip urban din țară.Începuturile istoriei acestei localități sunt plasate în neolitic, mărturii stând descoperirile de pe Dealul Taberei.
 
Tot aici se găsesc urmele unui așezământ fortificat din epoca fierului. Săpăturile arheologice au localizat vechea Aegyssus pe Dealul Hora, astăzi Dealul Monumentului Independenței. Tot în Tulcea se poate vizita Muzeul “Delta Dunării” cu mai multe secții: Secția de Științele Naturii, Secția de Arheologie, Secția de Artă, Secția de Etnografie și Artă Populară. Alte obiective turistice sunt: Monumentul Independenței, Biserica Catedrală “Sf Nicolae”, Biserica “Sf. Gheorghe”, Primăria Veche, Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, Bustul lui Spiru Haret, faleza Dunării, lacul Ciuperca, lacul Zaghen, Pădurea Bididia. Orașul Babadag, menținat documentar în 1263 drept Vicus Novus, avea sa decada sub stăpânire bizantină pentru a renaște mai apoi, turcii folosindu-l drept reședință a pașalelor și a înalților demnitari.
 
Din acele timpuri au rămas Moscheea lui Ali Gazi Pașa, construită în sec.XVII și care deține un minaret cu o înălțime de 23m. Această moschee este cel mai vechi monument arhitectural musulman din România. Moscheea găzduiește o parte din colecția de obiecte de artă orientală, ce aparține Muzeului Deltei Dunării din Tulcea. Puncte de atracție sunt și mormintele lui Ali Gazi Pașa și cel al lui Baba Sar Saltic Ded, care suscită interesul prin stilul construcțiilor.
 
Alt obiectiv îl reprezintă Casa Panaghia, probabil mai vechi decât moscheea, și care inițial a fost casă de rugăciune, iar apoi sediu al seminarului musulman. La 8 km de Babadag se află cetatea Enisala. Construită pe un deal ce domină împrejurimile, fortificația se află la intersecția unor importante drumuri pe uscat și pe apă. Stilul arhitectural al porților sugerează originile genoveze ale cetății, a cărei datare trebuie plasată la sfârșitul secolului al XIII-lea sau începutul sec al XIV-lea, scrie wikipedia.org.
 
Orașul Isaccea este cel mai nordic oraș al Dobrogei, după unii geologi acesta este “cel mai vechi pământ al țării”. Pe lângă ruinele cetății romane Noviodunum și monumente funerare din diferite epoci descopoerite aici, se mai pot vizita geamia cu un minaret vechi de 300ani, biserica ortodoxă din oraș, Mănăstirea Cocoș, înființată în 1833 prima biserica ortodoxă ridicată în Dobrogea și recunoscută de statul Otoman în 1841 și Mănăstirea Celic-Dere, întemeiată în 1841 de călugării români și ruși.
 
Un alt oraș dobrogean cu istorie îndelungată este Măcin. Descoperirile arheologice aduc dovezi din sec. IV-III i.e.n., iar numele anticului Arrubium este legat de trecerea pe aici a celților. Pentru turiști, un interes aparte îl reprezintă ruinele cetății, hanul vechi construit la sfârșitul sec.XVI, geamia din sec.XVIII și Mănăstirea de maici.
 
La Cerna se pot vedea Casa Memorială a lui “Panait Cerna” și Rezervația arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca romană și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se găsește “La cetățuie”, vestigiile unei așezări întărite din epoca neolitică, de tip Gumelnița.
 
În comuna Niculițel a fost scoasă la suprafața în anul 1971, Biserica cu cripta, ridicată în sec.XI-XII, din cărămizi romane, cel mai vechi așezământ paleo-creștin din țara noastră, în subsolul căreia s-au găsit patru schelete. Tot aici se găsește Biserica Sf. Atanasie sau ”Biserica îngropată”, numita așa datorită faptului că o parte a edificiului se află sub pământ.
 
Sursa foto: wikipedia.org
Sursa video: Youtube/ Adi

 
 

 
Citește și:
 
Județul Tulcea Femeie, salvată din munții Măcin după ce s-a accidentat (galerie foto)
 
 
Incendiu în Parcul Naţional Munţii Măcinului. Maşina pompierilor este la un kilometru de foc. Intervin zeci de salvatori şi săteni (galerie foto)

 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Declarație de avere Gabriel Rădulescu, adjunct șef secție la DRDP Constanța, deține un apartament și un autoturism (DOCUMENTE)

16 May 2022 388

Firmă nouă, la Constanța. Cine sunt asociații

16 May 2022 607

Secetă pedologică moderată, puternică şi chiar extremă în țară. Situația în Dobrogea

15 May 2022 496

HC Dobrogea Sud Constanța, cadou surpriză pentru antrenorul George Buricea (GALERIE FOTO)

15 May 2022 699

HC Dobrogea Sud Constanța, pe locul trei în Cupa României

15 May 2022 508

UPDATE. Județul Constanța Incendiu în zona școlii din Tortomanu! Mai multe persoane s-au autoevacuat dintr-un bloc

14 May 2022 1547

UPDATE Un bărbat a fost rănit grav în urma unui accident rutier în zona gării din Mangalia

14 May 2022 1303

Înfrângere cu Steaua, după prelungiri HC Dobrogea Sud Constanța va disputa finala mică a Cupei României (GALERIE FOTO)

14 May 2022 909

20 de soldați gradați profesioniști se pregătesc pentru a se alătura salvatorilor ISU „Dobrogea“. Ce spun tinerii (VIDEO)

14 May 2022 662

Dinamo, în finala mare a Cupei României. „Alb-roșii“, susținuți la Constanța și de Ionel Dănciulescu

14 May 2022 799

UPDATE Județele Constanța și Tulcea, sub cod galben de instabilitate atmosferică

14 May 2022 1011

#citeșteDobrogea Careul de onoare al militarilor francezi (GALERIE FOTO)

14 May 2022 597

LIVE VIDEO Handbal de nivel înalt la Constanța! Turneul Final Four al Cupei României, gata de start (GALERIE FOTO)

13 May 2022 1296

Jandarmii din cadrul Grupării Mobile Constanța vor fi la datorie în acest final de săptămână. Evenimente anunțate la Constanța

13 May 2022 512

ISU Dobrogea 59 misiuni pentru pompierii militari constănțeni, în ultimele 24 de ore

13 May 2022 336