#DobrogeaAcademică Academicianul Sabina Ispas susține conferința „1 martie - cap de primăvară”

Membră titulară a Academiei Române și director general al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“ al Academiei Române, acad. Sabina Ispas va susține duminică, 1 martie, ora 11, la Sala Mică a Teatrului Național București, conferința sugestiv intitulată „1 martie - cap de primăvară”.


Iată o scurtă introducere în conferință, oferită chiar de acad. Sabina Ispas: „Luna martie, numită de români marț sau mărțișor, provine din latinescul «Martius». Pentru zonele cu climă temperată și patru anotimpuri, este prima lună de primăvară.


În calendarul iudaic, pe care îl amintim pentru a avea o perspectivă istorică obiectivă asupra marilor sărbători din calendarul tradițional, prima lună, «Nisan» este martie-aprilie, când are loc sărbătoarea Paștilor, în intervalul dintre 15-22. Sărbătoarea care semnifică eliberarea din robie este o sărbătoare a primăverii, care are străvechi legături cu agricultura.


În vechiul calendar roman, 1 martie marca Anul Nou. Poziția lunii martie în cadrul primăverii, unul dintre cele patru sezoane caracteristice pentru clima României, ne determină să o asociem cu momentul revigorării vegetalului adormit sau amorțit, al trezirii la viață a plantelor.


Pentru comunitatea românească, „codul vegetal” este unul dintre reperele determinante pentru definirea identității culturale. Între persoana umană și vegetal sunt făcute substituții și analogii, mai ales după modelul euharistic, prin care s-a înlocuit sacrificiul sângeros cu cel al vegetalului prelucrat: grâu - pâine - colac, strugure - vin“.

Despre Sabina Ispas

S-a născut pe 18 ianuarie 1941, la București, și este o folcloristă română, membră titulară a Academiei Române (din 2009). Între 1955-1959 a urmat Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. A început studiile superioare la Facultatea de Limba și Literatura Română, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași (1961-1962) pe care le-a continuat (1962-1966) și absolvit la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, specialitatea Folcloristică.

Specializări:

1978: Curs de specializare - cultura populară bulgară, Sofia, Bulgaria.
1991: Curs de specializare - folcloristică; arhive de folclor - Folklore Fellows, Turku, Finlanda.
1993-1994: Senior Fulbright Grant, USA.
Din anul 1966 desfășoară activitate de cercetare la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, al cărei director este în prezent.
A obținut titlul de doctor în științe filologice cu teza „Raporturi între literatura apocrifă, cărți populare și folclor. Ciclul solomonian în cultura română”.


În anul 2004 i-a fost acordată calitatea de membru corespondent al Academiei Române, iar în anul 2009 a fost aleasă membru titular al Academiei Române. Autoare sau coautoare a mai multor cărți de specialitate, între care: „Lirica de dragoste. Index motivic și tipologic”, vol. I-V, 1985 - 1989 (Colecția Națională de Folclor"); „Lirica populară de dragoste”, 1985; „Flori dalbe de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă”, 1987; „Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii”, 1995; „Sub aripa cerului”, 1998; „Omul românesc”, 2000; „Povestea cântată”, 2001; „Cultură orală și informație transculturală”, 2003; „Siminoc și Busuioc. Basme românești”, 2005.


A publicat numeroase articole în țară și străinătate și a participat la numeroase reuniuni științifice interne și internaționale legate de etnologie, etnografie și folclor. Deține Premiul special al juriului pentru studii etnoantropologice „Pitre Salmone Marino".
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualității românești

Proiectul #DobrogeaAcademică,


asumat de cotidianul ZIUA de Constanța, are ca obiectiv conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești - Academia Română.


Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituții de educație și cultură constănțene, prin #DobrogeaAcademică se dorește, pe de o parte, readucerea în atenția comunității a relației Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, pornește de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitația de a conferenția despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.


Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanța își propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualității românești, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Citește și:

#DobrogeaAcademică Vernisajul unei expoziții cu mesaj profund - „Din lumea presei românești. 191 de ani”, la Biblioteca Academiei Române (document)

Cotidianul ZIUA de Constanța, prezent la vernisajul de la Biblioteca Academiei Române Ecouri la o expoziție-document despre istoria presei românești (galerie foto)