#DobrogeaAcademică În premieră pentru România. Grant cultural european câștigat de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (galerie foto)


Ultima zi a lui Mărțișor a adus o veste extraordinară pentru Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, care a fost declarat, în premieră pentru țara noastră, câștigătorul unuia dintre cele 185 de granturi oferite anul acesta de Consiliul European pentru Cercetare – ERC Advanced Grant – în cadrul programului Horizon 2020.
Anunțul a fost făcut chiar de către European Research Council, cu atât mai mult cu cât proiectul de cercetare propus de acest prestigios institut este singurul proiect românesc aflat pe lista câștigătorilor.


TYPARABIC – Primele cărți tipărite în limba arabă pentru creștinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est și Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea este coordonat de dr. habil. Ioana Feodorov și va fi realizat de o echipă internațională formată din 13 cercetători din România, Franța, Germania Liban, Marea Britanie, Olanda, Rusia, Turcia și Ucraina.


Proiectul își propune o analiză aprofundată a legăturilor dintre Țările Române și alte state din Sud-Estul Europei, pe de o parte, și creștinii arabi din Imperiul Otoman pe de altă parte, din perspectiva progresului social pe care l-a adus în Orientul Apropiat cultura tiparului în secolul al XVIII-lea, la care românii au contribuit în mod esențial.


Cercetarea vizează în primul rând transferul de tehnologie a tiparului din Țara Românească și Moldova către ținuturile orientale guvernate de Poarta Otomană, în beneficiul creștinilor arabofoni, de rit bizantin și catolici. În al doilea rând, va fi realizat un repertoriu descriptiv și sistematic al tuturor cărților arabe tipărite între 1701 și 1800 în Țările Române, Liban, Siria și ținuturile învecinate.


Alte teme conexe ale proiectului sunt: contextul întemeierii și funcționării tiparnițelor cu litere arabe în teritoriile aflate sub stăpânire ori suzeranitate otomană; legăturile creștinilor din Biserica Antiohiană de rit bizantin cu Moldova și Țara Românească, prin călători și prin circulația cărții vechi și a manuscriselor grecești; rolul tiparului în păstrarea tradiției creștine și pătrunderea în cult a limbii arabe, fenomen contemporan cu pătrunderea limbii române în cărțile bisericești din ținuturile românești.


Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române desfășoară de mai bine de un deceniu și jumătate, sub coordonarea dr. habil. Ioana Feodorov, proiecte privitoare la relațiile culturale între români și arabii creștini din provinciile otomane est-mediteraneene (Libanul și Siria de azi). Începând din acest an, Institutul desfășoară un alt important proiect interdisciplinar, care vizează catalogarea colecțiilor de manuscrise orientale deținute de Biblioteca Academiei Române (București și Filiala Cluj).


Coordonatorul proiectului TYPARABIC, dr. habil. Ioana Feodorov, este specialistă în cultura arabă creștină și studiază de mai multe decenii relațiile arabilor din Biserica Antiohiană cu românii. A publicat numeroase lucrări în țară și străinătate cu privire la jurnalul călătoriei arhidiaconului antiohian Paul din Alep în Moldova și Muntenia, la începuturile tiparului arab în Răsărit cu ajutor din Țările Române, la circulația literaturii creștine între Europa de Est și ținuturile est-mediteraneene.


Proiectul TYPARABIC a fost înscris spre finanțare la secțiunea Științe Sociale și Umaniste, care a reunit 500 de propuneri, Consiliul European de Cercetare selectând 48 de câștigători. Celelate două secțiuni ale competiției de finanțare au fost: Științele Vieții și Științe Fizice și Inginerie.


European Research Council – ERC
Consiliul European de Cercetare (European Research Council – ERC), înființat de Uniunea Europeană în 2007, este prima organizație de finanțare europeană pentru excelență în cercetarea de frontieră. În fiecare an, ERC selectează și finanțează cei mai buni cercetători creativi, de orice naționalitate și vârstă, care derulează proiecte în Europa și se străduiește să atragă cercetători de top din orice parte a lumii


Până în prezent, ERC a finanțat aproximativ 9.000 de cercetători și peste 50.000 de post-doctoranzi, doctoranzi și alte persoane care lucrează în echipele de cercetare. Competiția din acest an a condus la crearea a peste 1.800 de noi locuri de muncă și burse pentru post-doctoranzi, doctoranzi și persoane implicate în cercetare.


Cercetătorii care doresc să concureze pentru un grant ERC sunt invitați să acceseze site-ul Consiliul European de Cercetare la adresa: https://erc.europa.eu/. Perioada de aplicare pentru următoarea rundă a competiției ERC Advanced Grant este 14 mai – 26 august 2020.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualităţii româneşti


Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanţa, are ca obiectiv conectarea comunităţii dobrogene la cel mai înalt for al intelectualităţii româneşti - Academia Română.
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituţii de educaţie şi cultură constănţene, prin #DobrogeaAcademică se doreşte, pe de o parte, readucerea în atenţia comunităţii a relaţiei Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, porneşte de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitaţia de a conferenţia despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanţa îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualităţii româneşti, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.


Foto: © European Research Council       


Citește și:

#DobrogeaAcademică 154 de ani de la înființarea „celui mai înalt for românesc de consacrare științifică și culturală“. Vivat, Crescat, Floreat!


 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaAcademică Lansarea integralei digitale a Dicționarului tezaur al limbii române

07 Jul 2022 2602

#DobrogeaAcademică „Căderea unui dictator. Război hibrid și dezinformare în Revoluția Română din decembrie 1989“ – sesiune științifică

10 Jun 2022 2326

#DobrogeaAcademică Gheorghe Petrașcu - 150 de ani

08 Jun 2022 1752

#DobrogeaAcademică Societatea, între inteligența umană și inteligența artificială

01 Jun 2022 1183

#DobrogeaAcademică Limitarea accesului la documente din arhivă – o decizie cu consecințe grave

31 May 2022 1308

#DobrogeaAcademică Un laureat al Premiului Nobel, invitat special al Academiei Române

18 May 2022 1221

#DobrogeaAcademică O expoziție-omagiu adus fondatorului primului muzeu de etnografie şi artă națională, Alexandru Tzigara-Samurcaș

03 May 2022 1166

#DobrogeaAcademică Ritualuri și simboluri ale celei mai solemne sărbători a creștinilor

18 Apr 2022 2780

#DobrogeaAcademică Primul președinte al Academiei Române, aniversat la 220 de ani de la naștere

14 Apr 2022 1069

#DobrogeaAcademică „Șapte ciudățenii ale omului”, dezbătute de Jean-Jacques Askenasy

13 Apr 2022 1340

#DobrogeaAcademică Adunare Generală festivă, de Ziua Academiei Române

02 Apr 2022 2544

#DobrogeaAcademică România și modelul sovietic

30 Mar 2022 1998

#DobrogeaAcademică Basarab Nicolescu – omul cosmodern

24 Mar 2022 2998

#DobrogeaAcademică Aurelia și Ștefan Lăpușan, co-autori ai unei impresionante monografii lansate recent în Aula Academiei Române

01 Mar 2022 3303

#DobrogeaAcademică Centenar Horia Damian, „celălalt erou al României alături de Brâncuși“

22 Feb 2022 1363