Doliu în Marina Română. Un amiral a plecat la flota cerului

„În noaptea ce s-a scurs, contraamiralul Petrică Stoica ne-a părăsit. A plecat la Flota Cerului, alături de alți foști camarazi” – anunță pe pagina sa Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere – filiala Mangalia.
Fiul Elenei şi al lui Petrache Stoica, Petrică Stoica s-a născut pe 6 februarie 1950, în comuna Pecineaga, judeţul Constanţa.

A absolvit şcoala generală în localitatea natală, Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza (1969), Şcoala de Ofiţeri Activi de Marină „Mircea cel Bătrân” (1973), Cursul de specialist în comunicaţii şi război electronic (1978), Academia Militară Generală, Facultatea Arme, specialitatea Marină (1983), Cursul postacademic de analişti de stat-major, Cursul de limba engleză (1991), NATO Defense College Roma-Italia (1994), Cursul postuniversitar de perfecţionare în conducere strategică la A.Î.S.M. (2001) şi Cursul „Joint” de pregătire întrunită a ofiţerilor cu funcţii de conducere (2002).

A urcat treptele ierarhiei militare de la gradul de locotenent (20 august 1973), locotenent-major (30 decembrie 1977), căpitan-locotenent (23 august 1982), căpitan de rangul 3 (23 august 1988), căpitan de rangul 2 (30 iulie 1993), comandor (25 octombrie 1997) la cel de contraamiral de flotilă (15 noiembrie 2003, D.P. nr. 752 din 13 noiembrie 2003).
Și-a început cariera în calitate de comandant al Unităţii de Luptă Transmisiuni pe vânătorul de submarine 33 din Divizionul 339 Vânătoare de Submarine (1974-1975).
Ulterior a fost promovat specialist cu Transmisiunile şi radiotehnic la Divizionul 146 Dragoare de Bază (1975-1978), ofiţer 3 la şeful Transmisiunilor (1978-1979) și şef al Transmisiunilor la Divizia 42 Maritimă, respectiv comandant al dragorului de bază 15 din Divizionul 146 Dragoare de Bază (1979-1981).

După absolvirea Academiei Militare Generale, a fost numit şef al de stat-major al Divizionului 126 Vedete Torpiloare (1983-1984), ofiţer 2 în Comandamentul Marinei Militare (1984-1985) și ofiţer 2 în Secţia Luptă Radioelectronică şi Mascare din Direcţia Operaţii a Marelui Stat Major (1985-1986).
Revenit în Marina Miltară, a activat ca ofiţer 2 în Biroul Operaţii al Brigăzii 29 Vedete (1986-1987), şef de stat-major al Divizionului 84 Vedete Torpiloare (1987-1990), comandant al Divizionului 81 Vedete Torpiloare (1990-1994), comandant al Divizionului 93 Vedete Torpiloare (1994-1996) și şef de stat-major al Brigăzii 29 Vedete (1996-2000).
După doi ani petrecuți la comanda Şcolii Militare de Maiştri Militari de Marină „Viceamiral Ioan Murgescu” (2000-2002), a fost numit comandant al Bazei 1 Maritime (2002-2003).
 Şi-a încheiat cariera ca locţiitor al comandantului Comandamentului Operaţional Naval (15 decembrie 2003-6 februarie 2006).
Pe 6 februarie 2006 a fost trecut în rezervă.

Contraamiralul de flotilă Petrică Stoica a contribuit la elaborarea unor manuale şi instrucţiuni privind lupta radioelectronică şi mascarea trupelor şi a publicat articole privind folosirea în luptă a vedetelor torpiloare.
Pe timpul Revoluției din Decembrie 1989 a comandat un grup de vedete torpiloare și vedete purtătoare de rachete, cu care a executat misiuni de cercetare și patrulare pentru identificarea navelor care navigau în zona maritimă exclusivă.

În perioada 19 aprilie – 25 septembrie 2004 fost comandantul marșului navei-școală „Mircea”, care a participat la regata „Tall Ships Challenge 2004”, desfășurată pe coasta de est a S.U.A. și Canada.
A fost membru al Ligii Navale Române, al Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere – filiala Mangalia și al Asociației „Clubul Amiralilor”.
Pentru merite deosebite a fost distins cu Medalia „Meritul Militar” clasele a II-a şi I, Ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I şi „Virtutea Militară” în grad de Cavaler.

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!