Europarlamentarele din 2009, primele alegeri pentru un mandat complet în Parlamentul European desfășurate în România

• Alegerile europene din 2009 au avut loc în vara anului 2009 în cele 27 de state ale Uniunii Europene
• Aceste alegeri au fost primele alegeri pentru un mandat complet în Parlamentul European la care România a participat alături de Bulgaria, concomitent cu restul țărilor membre ale Uniunii
• Conform Tratatului de la Nisa, România a avut un număr de 33 de reprezentanți în mandatul 2009-2014, rezultați în urma redistribuirii celor 783 de locuri între țările membre ale Uniunii
• Pe parcursul celor cinci ani ai legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European am avut 33 de europarlamentari români

Alegerile europene din 2009 au avut loc în vara anului 2009 în cele 27 de state ale Uniunii Europene.
Aceste alegeri au fost primele alegeri pentru un mandat complet în Parlamentul European la care România a participat alături de Bulgaria, concomitent cu restul țărilor membre ale Uniunii.
Precedentele alegeri europarlamentare au fost organizate în 2007, după intrarea României și Bulgariei în Uniunea Europeană; din acest motiv au fost alegeri pentru un mandat incomplet.
Conform Tratatului de la Nisa, România a avut un număr de 33 de reprezentanți în mandatul 2009-2014, rezultați în urma redistribuirii celor 783 de locuri între țările membre ale Uniunii.
Conform legislației europene, alegerile europarlamentare din 2009 s-au desfășurat pe bază de listă de partid.
Nu au existat evenimente care să influențeze major rezultatul alegerilor.
Nu au lipsit însă suspiciunile de fraudă.

Astfel, mai multe autobuze și autocare, presupuse ca implicate în turismul electoral (ne referim aici la cetățeni suspectați că și-ar exercita dreptul la vot de mai multe ori în mai multe circumscripții) au fost verificate, chiar cu exces de zel de organele de poliție dispuse sub forma unor filtre pe marile artere rutiere.
Vizita președintelui Traian Băsescu efectuată în rândul trupelor militare românești din Afghanistan a fost interpretată de Mircea Geoană ca fiind o acțiune electorală și acesta din urmă și-a dat demisia din conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, stârnind o adevărată furtună mediatică.



Principalele familii politice la nivel european care au participat la alegeri prin partidele lor naționale membre au fost Partidul Popular European, Partidul Socialismului European și Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa .
Pe parcursul celor cinci ani ai legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European am avut 33 de europarlamentari români.
De-a lungul mandatului, din cei 766 de eurodeputați din toate țprile membre ale UE, pe primele două locuri la capitolul prezență la vot s-au situat doi români, Iosif Matula și Cristian Preda. Pe de altă parte, în perioada cât a fost europarlamentar, George Becali s-a aflat pe ultimul loc la prezență în Parlamentul European.
Europarlamentarii români nu au deținut pe parcursul mandatului 2009-2014 poziții la vârf în cadrul unor organisme cheie ale PE.
Totuși, europarlamentarii români au deținut poziții de vicepresedinți ai principalelor 3 grupuri politice din PE, vicepreședinți de comisii și coordonatori politici.
Care au fost cei mai influenți eurodeputați români în mandatul 2009-2014?
În urma analizei Qvorum, europarlamentari cu o influență certă în Parlamentul European în mandatul 2009-2014 sunt:
• Marian Jean Marinescu: vicepresedinte al grupului PPE pe durata întregului mandat și raportor principal pe patru rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
• Adina Vălean: vicepreședinte al grupului ALDE pe durata întregului mandat și raportor principal pe două rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
• Adriana Țicău: vicepreședintele Comisiei de Transport și Turism a PE și raportor principal pe trei rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
• Corina Crețu: vicepreședinte al grupului S&D începand din anul 2012 și vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Internațională a PE;
• Theodor Stolojan: vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Economice li Monetare a PE și raportor principal pe două rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
• Iuliu Winkler: raportor principal pe șase rapoarte legiferate prin procedură de co-decizie;
• Monica Macovei: președinte al Delegației UE-Moldova a PE și raportor principal pe trei rapoarte legiferate prin procedura de co-decizie;
• Renate Weber: coordonator politic al grupului ALDE în Comisia pentru Libertăți Civile, Justitie și Afaceri Interne a PE și raportor principal pe un raport legiferat prin procedura de co-decizie.
Au publicat pe paginile de internet un raport de activitate pentru întreg mandatul de europarlamentar: Norica Nicolai, Renate Weber, Cristian Preda, Sebastian Bodu, Corina Crețu, Daciana Sârbu, George Sabin Cutaș, Victor Boștinaru, Viorica Dancilă și Rareș Niculescu.
Au prezintat pe website și/sau blog pozitiile proprii vis-a-vis de propuneri aflate în proces legislativ și au explicat impactul acestora pentru România și UE: Monica Macovei, Marian Jean Marinescu, Petru Luhan, Rareș Niculescu, Theodor Stolojan; Adina Vălean, Norica Nicolai, Eduard Hellvig, Renate Weber; Corina Crețu, Cătălin Ivan, Ioan Mircea Pașcu, Daciana Sârbu, George Sabin Cutaș, Minodora Cliveti, Adriana Țicău, Viorica Dancilă; Csaba Sogor, Cristian Preda (PMP) și Sebastian Bodu (PNȚCD).



PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.



Citește și:

BEC a anunţat rezultate finale ale alegerilor europarlamentare. Vezi cine a obţinut cele mai multe mandate

Alegerile europarlamentare 2019 Iată lista celor 32 de aleși care ne vor reprezenta în Parlamentul European