Mamă şi carieristă. Instanţă a puterii economice şi inovatoare într-o societate patriarhală, încă tradiţionalistă. Promotoare a libertăţii construirii unei identităţi feminine care să nu fie constrânsă şi politician cameleonic, uneori figură simbolică organizatoare a discursului politic. „Vehicul" al senzualităţii şi, în egală măsură, al spiritualităţii artistice. Controversată, „doamnă de fier" şi raportată la industriile de înfrumuseţare. Valorizată prin corp şi prin carieră, prototip al frumuseţii, actor într-un puzzle cultural în permanentă redefinire. Femeia, povestea fără început şi fără sfârşit. Femeia, muza atâtor pictori, sculptori şi scriitori.

O viaţă închinată artei 

Doina Păuleanu este, fără îndoială, una dintre figurile emblematice ale vieţii artistice din Constanţa. Director al Muzeului de Artă încă din 1990, Doina Păuleanu a absolvit în 1971 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" - Bucureşti (actuala Universitate Naţională de Arte), secţia Istoria şi teoria artei. În 1994 devine doctor în istorie la Universitatea Bucureşti.

Indiferent că vorbim despre artiştii consacraţi sau despre tinerii aflaţi la primele vernisaje, Doina Păuleanu este pentru aceştia un reper. În perioada 2001 - 2007, a fost conferenţiar în cadrul Facultăţii de Arte a Universităţii „Ovidius". De asemenea, între 2008 şi 2010, Păuleanu a fost membru în Conducerea Operativă a Uniunii Artiştilor Plastici din România, iar între 2004 şi 2008 a fost vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

Doina Păuleanu a fost, de asemenea, curator al unui număr de peste 300 de expoziţii tematice, monografii şi restrospective, atât în ţară, cât şi în străinătate (Suedia, Franţa, Germania, Japonia, Turcia, Tunisia).

La capitolul premii, ea se poate mândri cu distincţia Chevalier de L'Ordre des Arts et des Lettres din 2008, cu premiul Gh. Oprescu pentru Istoria Artei, primit din partea Academiei Române în 2005, dar şi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de ofiţer, cu care a fost distinsă în 2004. Acestora li se adaugă o serie de alte premii şi distincţii.

 

 

On the catwalk 

Despre modă se spune că este un domeniu care s-a arătat întotdeauna sensibil la nevoia şi tendinţele de emancipare ale femeilor. Dinamică şi imprevizibilă, moda este un spaţiu de comunicare cu surse inepuizabile. Dana Dina, managerul magazinelor Dress Boutique şi Soph Romantic Boutique a reuşit să pună bazele unei afaceri de succes în Constanţa. Colecţiile din magazinele sale sunt ceva inedit în peisajul vestimentar local şi, poate tocmai de aceea, Dana Dina a ajuns şi în Dubai cu magazinul Dress Boutique.

Mamă a unei fetiţe de aproape trei ani, pe nume Sofia, Dana Dina a absolvit Liceul de Telecomunicaţii şi apoi Facultatea de Ştiinţe Economice, Secţia Turism. Atunci când nu se dedică magazinelor sale, universuri de culoare şi fantezie, Dana Dina urmează cursuri de modă la Londra. Susţine că, dacă ar fi nevoie, s-ar muta acolo.

 

 

Mâini de fier 

În România anului 2012, mărcile politicului devin resurse ale discursului feminin. Reprezentate pozitiv sau negativ în plan mediatic, femeile politician sunt din ce în ce mai active, mai puternice, mai influente.

Deputatul constănţean Maria Stavrositu se află la primul mandat de parlamentar. Stavrositu este şi preşedinte al Organizaţiei Municipale a PDL Constanţa. Născută pe 22 octombrie 1973, Maria Stavrositu este căsătorită, mamă a doi copii. Înainte de a intra în viaţa politică, Maria Stavrositu a lucrat în învăţământ, ca profesor de matematică. În Camera Deputaţilor, parlamentarul face parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi este secretatul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

În administraţia publică locală şi judeţeană din Constanţa există femei care s-au făcut remarcate fie datorită activităţii lor, fie pentru că au fost popularizate de persoane cu notorietate.

Mariana Belu, secretarul general al Consiliului Judeţean Constanţa, este una dintre femeile care ocupă o poziţie importantă în administraţia judeţeană. Deşi este de cele mai multe ori o prezenţă discretă, prin mâinile Marianei Belu trec toate hotărârile CJC. Belu a ocupat funcţia de secretar general al CJC şi în vremea când preşedintele instituţiei era Stelian Duţu.

O altă femeie cu o funcţie importantă, de data aceasta din administraţia locală, este Marcela Frigioiu. Prezentată uneori drept „tanti Marcela" de către primarul Radu Mazăre, directorul financiar al Primăriei Constanţa poate trece drept o instanţă de discurs deosebit de influentă.

O altă figură - „mână de fier" în administraţia judeţeană - este cea a lui Sevil Shhaideh, director general în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa. Sevil Shhaideh este femeia din spatele proiectelor, indiferent că vorbim despre cele cu finanţare CJC sau despre cele derulate cu fonduri europene.

În ceea ce priveşte primăriile constănţene, una dintre ele este condusă de ceea ce unii numesc „doamna de fier". Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, se află în prezent la al treilea mandat, cu cele mai mari şanse de a-l câştiga pe al patrulea. Mariana Gâju este şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

 

 

Drumul către identitate 

În afară de artă şi politică, femeile din Constanţa dau măsura valorii şi în domeniul turismului. Corina Martin, din aprilie 2009 preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), se defineşte drept un actor social care se îndepărtează de imaginea femeii tradiţionale. Absolventă a Academiei de Studii Economice, Corina Martin a început să lucreze în turism încă din 1991. În perioada 2004 - 2006 a fost vicepreşedinte al ANAT - Regiunea de sud-est, iar între 2006 şi 2009 a ocupat funcţia de preşedinte al aceleiaşi structuri.

Femeia poate participa, în calitate de agent cultural, şi la articularea de noi identităţi specifice pieţei culturale. Ea activează în presă, în mediul academic, publică articole sau semnează monografii. Aurelia Lăpuşan, conferenţiar universitar doctor în cadrul Universităţii Ovidius, este unul dintre cei mai longevivi ziarişti constănţeni. Ea a condus redacţia cotidianului „Cuget liber". Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Aurelia Lăpuşan se implică în prezent în promovarea imaginii Universităţii Ovidius prin activitatea de la biroul de presă al instituţiei.

A semnat, alături de Raluca Petre, „Tehnici de redactare în presa scrisă", a publicat, de asemenea, „Reporter de serviciu" şi „Curs de jurnalistică. Genurile presei", dar şi o serie de monografii, dintre care amintim „Mangalia în paginile vremii" (coautor Ştefan Lăpuşan), „Mamaia - file de album 1906 - 2006" (coautor Ştefan Lăpuşan), „Techirghiol pentru Europa" şi „Medgidia - Carasu".

 

 

Sprijin pentru copii 

Una dintre cele mai apreciate persoane din sistemul de sănătate constănţean este medicul Rodica Mătuşă. De mai bine de 20 de ani ea se ocupă de copiii seropozitivi, primind şi distincţii pentru acest fapt, cel mai recent fiind trofeul „Drepturile Copilului", care i-a fost înmânat în decembrie 2011. Rodica Mătuşă se ocupă de Asociaţia Speranţa Constanţa. Trebuie menţionat că ea a semnat şi volumul „Îngerii nimănui (Viaţa mea împreună cu copiii bolnavi de SIDA)", apărut în 2007.

 

 

O afacere de succes 

În ultimii ani, femeile înregistrează remarcabile ascensiuni financiare. Fotini Teodorescu, preşedintele Dobrogea Group, cu activităţi în sectorul de morărit şi panificaţie, conduce un brand a cărui cifră de afaceri ajunge la zeci de milioane de euro anual. Fotini Teodorescu este vicepreşedinte în Colegiului de Conducere al CCINA.

Excelenţa în sportul constănţean

Nici sportului constănţean nu-i lipseşte o femeie de valoare. Elena Frâncu şi-a dedicat peste 20 de ani din viaţă sportului, iar în calitate de director executiv al Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret Constanţa a ţinut această instituţie în pole position. Şefa DJST a primit, ieri, Colanul Olimpic al COSR, fiind prima deţinătoare a acestei distincţii aleasă dintre manageri şi nu dintre sportivi.