La un sfert de veac de activitate Inițiativa „Mare Nostrum“ va genera un rezultat unic în Bazinul Mării Negre

Cea mai activă organizație neguvernamentală de mediu din Constanța a sărbătorit recent 25 de ani de activitate. Dacă în anul 1994 ONG „Mare Nostrum” căpătase personalitate juridică și pornea la drum cu circa 20 de membri fondatori, astăzi, la un sfert de veac, ea numără circa 60 de membri susținători, la care se adaugă 40 de voluntari care se implică permanent în activitățile organizației.
 
Fidelă principiilor cu care a pornit la drum - neguvernamentali, non-profit și apolitici -, asociația și-a construit un set de valori și o misiune care o definesc.
 
Elevă fiind la Liceul Teoretic „Ovidius”, Mihaela Cândea Mirea a ajuns să cunoască organizația „Mare Nostrum” în urma unei recrutări, prin anii 1997-1998, efectuată de prof. Carmen Bucovală, catedra de biologie, prilej cu care s-au derulat o serie de activități. Zece ani mai târziu, în anul 2008, datorită implicării sale active în viața organizației, a fost desemnată director executiv. „Dacă inițial mă gândeam să dau admitere la ASE, pasionată fiind de științe economice, m-am reorientat și am urmat cursurile Facultății de științe ale naturii, din cadrul Universității «Ovidius» din Constanța, pentru că am descoperit domeniul legat de protecția mediului, biologie și mi-a plăcut mai mult”, mărturisește Mihaela Cândea Mirea.
 
Apoi, din anul 2001 până în 2005, a lucrat pe proiecte, micuțe la vremea aceea, în calitate de asistent, cum ar fi proiecte de tineret, inițiative mai mici. Au urmat doi ani și jumătate în care a lucrat în București, iar în 2008 s-a întors la „Mare Nostrum”, unde a devenit director executiv.
 
- Care este povestea fondării celei mai puternice organizații ecologice din sud-estul României?
 
- A fost fondată de cercetători, în cea mai mare parte, la vremea respectivă angajați ai Institutul Român de Cercetări Marine „Grigore Antipa” și GeoEcoMar, care au considerat că doar cercetarea științifică, practic munca lor de la momentul acela din institut nu este suficientă să facă față problemelor de mediu din România, care trecea prin multe transformări imediat după Revoluție.
 
Se privatizau multe investiții, industria se modifica, agricultura mergea în altă direcție, dezvoltarea orașelor lua o altă turnură. Și a apărut ideea unei mișcări a societății civile, inițiativă a cetățenilor care să pună accentul pe educație, pe participare publică și pe implicare în luarea deciziilor, astfel încât principiile de protecția mediului să rămână în atenția decidenților în cea mai mare parte. Însă în cei 25 de ani direcțiile s-au mai schimbat.
 
- Față de începuturi, problemele actuale de ecologie sunt mai grave?
 
- Sunt în general aceleași. În continuare vorbim de management urban defectuos, care nu ține cont de principiile de protecția mediului și pune mai mult accent pe dezvoltare economică. Uneori chiar și în detrimentul socialului și a nevoilor cetățenilor până la urmă. În continuare vorbim de un management al zonei costiere neintegrat. Vedem bine că toată zona de litoral, pornind de la Corbu până în sud, la Vama Veche, se dezvoltă haotic, construcțiile nu respectă niciun plan de dezvoltare, nu se pune accent pe protecția zonei de coastă, protecția elementelor de mediu. Se pune accent pe dezvoltare economică, vrem să ne dezvoltăm turistic, să vină cât mai mulți turiști și să le creăm lor facilități.
 
Dar, în același timp, turiștii vin pentru că este mediul natural frumos, ei vin pentru mare în primul rând, apoi pentru spații de cazare, restaurante și alte asemenea. Atunci când vorbim de poluarea Mării Negre în continuare este o problemă importantă și declinul biodiversității. Într-adevăr, poate că unele probleme, deși am fi sperat să se rezolve sau să se diminueze ca importanță în timp, din contră s-au agravat.
 
Așa cum am putut noi să observăm în urma monitorizărilor de plajă că anul 2019 a fost cel mai murdar din ultimii ani. Practic, au rămas pe plajele românești, de la Nord la Sud foarte multe deșeuri neeliminate corespunzător. Iar aceste deșeuri fie rămân pe plajă și le întâlnim și vara următoare, fie ajung în mare și de acolo sunt ingerate de viețuitoare, de păsări, există chiar riscul să ni se întoarcă nouă în farfurie.
 
În ceea ce privește educația, o direcție importantă a organizației, dacă la început se numea Educație ecologică acum îi spunem Educație pentru dezvoltare durabilă, pentru că integrează mai multe principii și ține cont de dezvoltarea economică, și de importanța socialului, nu doar de protecția mediului.
 
Aici aș spune că lucrurile s-au mai îmbunătățit într-o oarecare măsură. Pentru că îmi amintesc că, în 1997-1998, când făceam unele acțiuni de conștientizare și vorbeam cu oamenii pe stradă despre problemele cu care se confruntă Marea Neagră, că mediul marin este supus unor surse de poluare și noi, oamenii, trebuie să fim mai atenți când ne gestionăm deșeurile, mulți ne spuneau că suntem din vreo sectă sau ceva asemănător, neînțelegând specificul ecologiei și ecologismului.
 
Între timp, discuțiile se poartă altfel cu oamenii, pentru că mulți dintre ei au avut ocazia să viziteze alte țări și să înțeleagă ce beneficii ar exista dacă am fi grijulii cu mediul din jurul nostru. Inclusiv firmele au o deschidere ceva mai mare când vine vorba de protejarea mediului. Cu excepția celor de la nivel local, încă tratează protecția mediului ca fiind ceva ce trebuie bifat, pentru că așa cere vreo lege.
 
 
În finalul interviului, Mihaela Cândea ne-a „povestit” premierele celor 25 de ani de activitate, pe care vi le prezentăm punctual:
1997 - Primul eveniment dedicat Zilei Mării Negre
1999 -Primele plantări în Constanța, primul an de monitorizare a plajelor, primele publicații de educație ecologică.
2000- primul protest împotriva construcției Mall-ului în Parcul Tăbăcărie. 2001- Primul proiect de conservare a delfinilor din Marea Neagra/
2004- Prima inițiativă cetățenească de protejare a spațiilor verzi
2005- Prima ediție Litoral Curat
2005- Primul proiect de conservare a căluților de mare
2006 - Primul program de colectare selectivă
2006- Testarea primelor dispozitive acustice ADD
2010 - Lansare program delfini
2011- Prima zi a Educației pentru Dezvoltare Durabilă
2012- Primul Panou interactiv în arii protejate
2013 - partener oficial ACCOBAMS, prin rezultatele vizibile privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră
2014- Prima monitorizare conform noii metodologii europene
2015- Primele recife artificiale montate
2016- Prima grădină verticală într-o școală din Constanța
2016- Primele necropsii pentru identificarea cauzelor eșuării cetaceelor
2016 – Primul Cros organizat de Ziua Marii Negre
2017- Primul banner din mucuri de țigară
2017- Prima estimare a abundenței cetaceelor în apele românești
2018- Organizația a devenit AGILE și a primit medalia Mării Negre
2019 – Monitorizarea aeriană a cetaceelor.
 
Dar încununarea celor 25 de ani avea să vină chiar anul acesta, când s-a reușit monitorizarea aeriană a delfinilor în tot Bazinul Mării Negre, lucru nemaiatins din anul 1960. „Cred că este cel mai mare succes din toată activitatea organizației de până acum, pentru că noi am fost cei care am reușit să-i punem la masă pe toți cei interesați din țări riverane, care lucrează împreună, dar nu sunt obișnuiți să facă lucrurile atât de integrat”.
 
Sursa foto 1: Facebook Mare Nostrum
 
Citește și:
 
ONG-uri din Constanţa nu ştiu cum au ajuns pe lista de susţinători ai Coaliţiei pentru Modernizarea României! Alte asociaţii se vor retrage!

Delfin, salvat de specialiștii Mare Nostrum. Mamiferul, descoperit în Portul Constanța (galerie foto-video)