Update. Lumea culturală în doliu. Scriitorul George Bălăiţă s-a stins din viaţă

Scriitorul George Bălăiţă s-a stins din viaţă chiar în noaptea de înviere. Vestea trecereii în nefiinţă a marelui scriitor a fost dată de ministrul Culturii Ionuţ Vulpescu, pe pagina lui de Facebook.

"Se spune că aceia care trec la cele veşnice în Sfânta Noapte a Învierii merg direct în Rai.S-a stins, noaptea trecută, la 82 de ani, unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani, George Bălăiță. Autor al unor romane fundamentale pentru istoria literaturii române ("Lumea în două zile", 1975, "Ucenicul neascultător", 1977, "Învoiala", 2016), al mai multor volume de proză scurtă şi publicistică literară şi excepțional director al Editurii Cartea Românească (1981-1990), George Bălăiță a fost o personalitate unanim respectată a lumii culturale româneşti. Opera sa a jucat un rol esențial în trecerea de la neo-modernismul anilor '60 la postmodernismul anilor '80, constituind un model pentru prozatorii generației optzeci" - se arată în mesajul postat de ministrul Culturii pe facebook. 


Acesta a mai precizat că, odată cu el, dispare încă unul dintre reperele fundamentale ale literaturii noastre de azi. Rămân, din fericire, cărțile sale şi o arhivă de manuscrise din care nu e exclus să mai apară opere pe care scriitorul, exigent cu sine însuşi, le-a ținut în sertar. 

Dumnezeu să-l ierte!

Update ora 17.45

Născut pe 17 aprilie 1935 la Bacău, a urmat cursurile Institutului de Cultură Fizică și Sport din București (1953-1955), fiind apoi absolvent al Facultății de Filologie a Universității 'Al.I. Cuza' din Iași (1967). Din 1964, a fost redactor, ulterior redactor-șef adjunct al revistei 'Ateneu' din Bacău. După mutarea la București, a fost secretar al Uniunii Scriitorilor din România, director al Editurii Cartea Românească (1980-1989) și redactor-șef al revistei 'Arc' editate de Fundația Culturală Română (1991-1997).

A debutat publicistic în ziarul 'Steagul roșu' din Bacău (1958), iar ca prozator, în 'Luceafărul' (1960). Debutul editorial, cu Călătoria (1964), se suprapune perioadei de liberalizare de la finele epocii realismului socialist. George Bălăiță va deveni, prin cărțile următoare, unul dintre cei mai originali și mai reprezentativi autori din tânăra generație '60, prin care literatura română intră în faza ei neomodernistă: 'Conversând despre Ionescu' (1966), 'Întâmplări din noaptea soarelui de lapte' (1967).

După 'Lumea în două zile' (1975), capodopera lui George Bălăiță, opera scriitorului se rotunjește prin titluri precum 'Ucenicul neascultător' (1977), 'Nopțile unui provincial' (1983), 'Gulliver în țara nimănui' (1994), 'Învoiala' (2016).

În colaborare cu Janina Ianoși, a tradus 'Cevengur' de Andrei Platonov.
'Cel mai frapant lucru la George Bălăiță — observa Nicolae Manolescu — este luarea în derâdere a normelor (nu în ultimul rând, și literare), latura de bufonerie estetico-morală, care își are reflexul în structura însăși a romanelor sale'.

Prin dispariția lui George Bălăiță, Uniunea Scriitorilor din România și întreaga noastră lume comunitate intelectuală suferă o grea pierdere.
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Nu exista articole asemanatoare.