Mesajul prof. Stoica Lascu, președintele Filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România Academicianul Dan Berindei, patriarhul de azi al Istoriografiei române

Pe 3 noiembrie, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din zilele noastre, istoricul Dan Berindei, a împlinit 95 de ani.
 
Prilej pentru Filiala Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România să omagiaze personalitatea venerabilului istoric printr-un mesaj – semnat de preşedintele Filialei, profesorul Stoica Lascu –, în care se spune:
 

          „Decanul de vârstă al istoricilor români de azi, domnul academician Dan Berindei, reprezintă un etalon profesional şi un reper valoric indiscutabil al Istoriografiei, al culturii româneşti în general din ultima jumătate de veac. Tomurile şi studiile domniei sale, circumstanţiate cu precădere istoriei României moderne în context european, sunt consistente repere ştiinţific-documentare, nealterate de trecerea anilor, validate de timp şi generaţii de cititori.
          Istoric de reputaţie europeană, academicianul Dan Berindei, patriarhul de azi al Istoriografiei române, este şi Doctor Honoris Causa al Universităţii «Ovidius» – din noiembrie 2007, la propunerea Facultăţii de Teologie –, atunci când declara, printre altele, în faţa asistenţei din Sala Senatului, că «Istoria nu este o bătrână gârbovită. Este o nemuritoare vârstnică, ce trebuie să ne facă să înţelegem, să ne consoleze. Ea trebuie să rămână, mai departe, marea învăţătură».
          Membru a numeroase societăţi academice şi profesionale, din ţară şi străinătate – inclusiv membru-fondator al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România –, savantul Dan Berindei rămâne o conştiinţă naţională a societăţii române de azi, a ţării şi valorilor istorice autentice pe care le slujeşte, cu devoţiune şi onestitate, de zeci şi zeci de ani; un exemplu pilduitor de veritabil om de ştiinţă şi patriot ancorat în realităţile vremurilor cu care a fost şi este contemporan. În aşteptarea sărbătoririi şi a centenarului domniei sale – cu voia Celui de Sus –, exprimând recunoştinţa generaţiilor de azi de slujitori ai lui Clio pentru opera sa ştiinţifică şi mesajele naţional-culturale exprimate în scrisul sau istoric şi atitudinile publice exprimate, îi dorim domnului academician să aibe parte, în continuare, de ani încărcaţi de sănătate şi îmbucurii, în folosul ştiinţei naţionalei şi a educaţiei istorice a tinerelor generaţii de români”.

O personalitate de înaltă ținută morală
Academicianul Dan Berindei a fost cercetător şi secretar ştiinţific la Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice (1946-1948), apoi asistent la Institutul de Istorie şi Filosofie al Academiei Române (1948-1952).
Din CV-ul său publicat pe www.acad.ro. Am mai reținut că după îndepărtarea sa abuzivă din cercetarea ştiinţifică (între anii 1952-1955), a fost rechemat la Institutul de Istorie "N. Iorga" (1955-mai 1990) din Bucureşti, unde a fost, succesiv, cercetător, cercetător principal (1956), secretar ştiinţific (1968-1970), vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific (1970-1975, 1978-martie 1989). A fost profesor asociat la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti (din 1990), profesor la Politehnica din Bucureşti, unde a predat cursul de Istoria României în context universal (1991-1992, 1992-1993), precum şi profesor la Universitatea "Hyperion" (1992-2003) din Bucureşti.
 
Specialist în istoria modernă a României, este autorul, singur sau în colaborare, a peste 50 de volume şi a peste 550 de articole şi studii apărute în prestigioase reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate, potrivit surselor menţionate. Amintim dintre lucrările sale: "Aspecte militare ale răscoalei populare din 1821" (1962); "Din începuturile diplomaţiei româneşti moderne" (1965); "La réforme agraire de 1864 en Roumanie et son application" (1966, în colab.); "Reforma agrară din 1864" (1967); "Cucerirea independenţei României" (1967); "L'Union des Principautés Roumaines" (1967); "Mihail Kogălniceanu, Texte social-politice alese" (1967); "Bălcescu" (1969); "L'année révolutionnaire 1821 dans les Pays Roumains" (1973); "Revoluţia română de la 1848" (1969, 1974); "Independenţa României" (1976); "Epoca Unirii" (1979; o nouă ediţie 2000); "Bucureşti. Ghid turistic" (1979, în colaborare); "1848 în Ţările Române" (1984); "Pe urmele lui Nicolae Bălcescu" (1984); "Cultura naţională română modernă" (1986); "Călători români paşoptişti" (1989); "Revoluţia română de la 1821" (1991); "Societatea românească în vremea domniei lui Carol I. 1866-1876" (1991; o nouă ediţie 2001); "Diplomaţia românească modernă de la începuturi la proclamarea independenţei de stat (1821-1877)" (1995); "Românii şi Europa în epoca premodernă şi modernă" (1997); "Revoluţia română de la 1848-1849. Însemnătatea şi programele ei" (1998; şi în limba franceză, 1998); "Portrete istorice" (2001); "Les Roumains et la France au carrefour de leur modernité" (2002); primul tom al volumului al VII-lea din "Tratatul de Istorie a Românilor", intitulat "Constituirea României moderne (1821-1878)" (coordonator şi autor, 2003); "Istoria Academiei Române, 1866-2006: 140 de ani de existenţă" (Editura Academiei, 2006).
 
La 23 martie 2010 a avut loc, la Casa "Nicolae Titulescu" din Bucureşti, colocviul "O viaţă dedicată istoriei naţionale - Dan Berindei", eveniment organizat de Fundaţia Europeană Titulescu, cu ocazia lansării a patru volume semnate de istoricul Dan Berindei: "În mijlocul cetăţii", "Constituirea României moderne", "Portrete istorice ale românilor" şi "Ioan Hudiţă - Jurnal politic. 1 martie 1942 - 31 ianuarie 1943". La 8 februarie 2012 au fost lansate, tot la Casa "Nicolae Titulescu", volumele "Jurnal Politic. - 7 martie - 2 august 1945 (Vol.XIV)" de Ioan Hudiţă (ediţie îngrijită de acad. Dan Berindei) şi "Politică externă şi diplomaţi la începuturile României moderne", de acad. Dan Berindei.
 
Totodată, istoricul Dan Berindei a depistat şi a publicat izvoare istorice privind istoria modernă a României: "Documente privitoare la Unirea Principatelor" (vol. I, II, IV, 1959, 1961, 1997); "Documente Hurmuzaki. Serie nouă. Rapoarte consulare austriece (1812-1823)" (1967); "Războiul pentru independenţă naţională 1877-1878. Documente militare" (1971, în colaborare); "Independenţa României. Documente" (II/1-2, 1977, în colaborare); "Documente privind domnia lui Alexandru Ioan Cuza. I. 1859-1861" (1989, în colaborare).
 
A colaborat la apariţia tratatului "Istoria României" (vol. IV, 1964), a "Bibliografiei analitice a periodicelor româneşti" (vol. II, 1970-1972), a "Enciclopediei istoriografiei româneşti" (1978), a "Dicţionarului diplomatic" (1979) ş.a. De asemenea, se numără printre autorii unor lucrări colective, între care: "Introduction a l'historiographie roumaine jusqu'en 1918" (1964); "Destrămarea monarhiei austro-ungare. 1900-1918" (1964); "Reprezentanţele diplomatice ale României" (două volume - 1967, 1971); "Diplomaţi iluştri" (1971, 1983, 1986); "Breve historia de Romania" (1982) ş.a., potrivit surselor amintite mai sus.
 
S-a remarcat şi ca redactor-şef al publicaţiilor "Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române", "Revue Roumaine d'Histoire", "Studii şi Materiale de Istorie Modernă", precum şi ca membru în colegiile de redacţie ale unor publicaţii de profil române şi străine: "Historia Urbana", "Arhiva Genealogică", "Cahiers ŤCharles Fourierť" din Besançon, "Revue d'Europe Centrale" din Strasbourg.
 
Membru corespondent al Academiei Române începând din 9 martie 1991, devine membru titular al înaltului for de ştiinţă şi cultură la 10 noiembrie 1992. Este preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române (din 1993). A fost vicepreşedinte al Academiei Române (2006-2014).
 
De asemenea, a fost numit membru titular al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere (1994), membru titular străin al Academiei Polone de Ştiinţe şi Litere din Cracovia (1996), membru în Comisia internaţională a presei (din 1965), membru al Asociaţiei de istorie contemporană din Franţa (din 1971), al Societăţii de Istorie Modernă a Franţei (din 1972), al Confederaţiei Internaţionale de Genealogie şi Heraldică (din 1972), al Comisiei Internaţionale de Studii Slave (din 1975), al Centrului Italo-Român de Studii Istorice din Milano (din 1979), al Comisiei Internaţionale de Istoria Relaţiilor Internaţionale (din 1980), al Societăţii Austriece pentru Istoria Secolului al XVIII-lea (din 1984), al Asociaţiei Istoricilor Europeni (din 1985), al Societăţii de Istoria Revoluţiei de la 1848 şi a Revoluţiilor din Secolul XIX din Franţa (din 1985), al Societăţii Sud-Est Europene din Germania (din 1988), al Societăţii "P.J. Proudhon" din Besançon (din 1990), al Asociaţiei Istoricilor Francofoni din Paris (din 2000), membru de onoare al Societăţii de Genealogie şi Heraldică a Greciei (din 1981). De asemenea, este membru fondator al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (vicepreşedinte 1971-1981, preşedinte din 1981), al Fundaţiei Europene "N. Titulescu", al Fundaţiei Dunăre-Marea Neagră. A fost secretar al Comitetului Naţional al Istoricilor Români (1977-1993) şi preşedintele acestuia (din 1993).
 
A fost distins cu Premiul "N. Bălcescu" al Academiei Române (1977), cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2002), precum şi cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer (2016).
 
Este Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova (2001). De asemenea, este cetăţean de onoare al municipiului Roşiorii de Vede, iar începând din 2013 Şcoala gimnazială nr. 4 din Roşiorii de Vede îi poartă numele - Şcoala gimnazială "Dan Berindei" Roşiorii de Vede.
 
La 6 februarie 2018, Academia Română a găzduit ceremonia de lansare a întregului poştal cu timbru marcă fixă dedicat academicianului Dan Berindei, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie. Proiectul Romfilatelia intitulat "Oameni, fapte, valori" promovează personalităţi româneşti de excepţie, mari creatori şi păstrători ai spiritului naţional. Academicianul Dan Berindei a fost inclus în galeria "Oameni, fapte, valori" în semn de apreciere pentru "promovarea valorilor naţionale, a istoriei, culturii şi imaginii României în lume, cât şi pentru înalta sa ţinută morală".

Sursa foto: basilica.ro