Ministerul Energiei are în plan finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la Centrala Nucleară din Cernavodă (document)

Ministerul Energiei a publicat în transparență decizională proiectul „Strategia Energetică a României 2018-2030, cu perspectiva anului 2050”, unde tratează subiectul investițiilor ce ar trebui să se facă în România pentru stabilirea obiectivelor fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic. De asemenea, documentul indică reperele naționale, europene și globale care influențează și determină politicile și deciziile din domeniul energetic.
 
Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții strategice de interes național următoarele obiective: finalizarea Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavodă; realizarea Hidrocentralei cu Acumulare prin Pompaj de la Tarnița-Lăpuștești; realizarea Grupului de 600 MW de la Rovinari; realizarea Complexului Hidrotehnic Turnu-Măgurele-Nicopole.
 
Energia nucleară, sursă de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producției naționale de energie electrică - circa 18% -, și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. Energia nucleară din România este susținută de resurse și infrastructură internă ce acoperă întreg ciclul deschis de combustibil nuclear; practic, România are un grad ridicat de independență în producerea de energie nucleară.
 
Analizele privind necesitatea îndeplinirii obiectivelor și țintelor de mediu și securitate energetică, siguranță în aprovizionare și diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, care să asigure un preț al energiei suportabil pentru consumatori, relevă că Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacități existente.
 
Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă prevede finalizarea și punerea în funcțiune a două unități nucleare de tip CANDU 6, fiecare cu o putere instalată de 720 MW, un grup urmând a fi pus în funcțiune până în 2030.
 
Mărirea capacității de producție a CNE Cernavodă este, de asemenea, o măsură investițională susținută de obiectivul de securitate energetică a României. Realizarea obiectivului de investiții va asigura un aport suplimentar de energie în sistemul energetic de circa 11 TWh, precum și o creștere a puterii instalate cu 1.440 MW.
 
Ținând cont de caracteristica de operare a CNE, această putere va avea un grad ridicat de disponibilitate și va permite asigurarea acoperirii bazei curbelor de producție și consum al energiei din SEN. Efectele sistemice care se vor înregistra după realizarea acestor două grupuri vor fi următoarele: creșterea capacității de producție a SEN cu efecte pozitive asupra securității energetice prin asigurarea aportului energetic al României pe piețele regionale; instalarea unor grupuri noi cu eficiență și fiabilitate ridicată, fapt ce va ridica indicatorii globali de eficiență și fiabilitate ai sistemului de producție; surplusul de putere și energie în sistem va permite retragerea temporară din operare a altor capacități pentru modernizări și retehnologizări sau închiderea acelor capacități la care acestea nu se justifică; tranziția către un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră; păstrarea capacitaților de producție pe teritoriul național a activităților rentabile din sfera exploatării rezervelor de uraniu, a celor de procesare și producere a combustibilului nuclear, având implicații pozitive și asupra gestionării problemelor sociale din domeniul mineritului energetic; recuperarea investițiilor realizate în construcțiile aferente Grupurilor 3 și 4 de la CNE Cernavoda; valorificarea rezervei de apă grea constituită în anii precedenți pentru operarea CNE Cernavodă cu 4 grupuri operaționale.