O nouă modă ministerială Educația, între Facebook și... Facebook

Există o nouă modă printre miniștri în ultimii ani. Ei cred că e de bonton sau trendy să îți anunți acțiunile de ”vitejie” pe… Facebook. Să ne oprim la ministrul Educației. Dacă îl întrebi cum stă treaba în învățământ, Adrian Curaj folosește termeni specifici, un limbaj academic și mai greu de urmărit pentru omul de rând. Adevărul este că politicienii mereu au folosit genul ăsta de limbaj: vorbești mult și spui puține. Așadar, ieri, ministrul Curaj a anunţat, cum spuneam, pe pagina sa de Facebook, că a publicat raportul de activitate pentru perioada noiembrie 2015 - mai 2016.
 
„Am publicat raportul la şase luni de activitate, pentru perioada noiembrie 2015 - mai 2016. Sunt lucruri pe care le-am finalizat, inițiative în derulare, dar și acțiuni pe care le voi demara, cărora le spun semințe de viitor. Am punctat fiecare dintre domeniile cheie ale ministerului: învățământ preuniversitar, formare continuă, învățământ superior, cercetare științifică și inovare, fonduri europene, dezvoltare instituțională. În timpul rămas la dispoziție vreau să finalizam cât mai mult din ce ne-am propus, să inspirăm și să fundamentăm decizii și acțiuni viitoare”, spune Adrian Curaj.
 
Puteți citi raportul, dacă sunteți curioși, în secțiunea ”Documente” a materialului. Din toată înșiruirea de fapte: am făcut aia, mai avem pe cealaltă sau voi face cealaltă, fiecare reține ce vrea. Nu ne-a impresionat nimic semnificativ.
 
Și este enervant că ministrul tot folosește Facebook ca și cale de comunicare. În aprilie, același ministru susţinea că autorităţile nu pot descoperi şcolile sau grădiniţele care funcţionează ilegal, în schimb, îi ajută pe părinţi să le evite printr-un ghid online. Atunci spunea că va crea o pagină de Facebook, numită „Grădinițe și scoli mai sigure”. Este drept că are importanță această rețea de socializare, dar devine ciudat să rezolvi problemele din grădiniţe şi şcoli pe Facebook.
 
Poate am fi apreciat mai mult dacă sistemul educațional se schimba din rădăcini. Poate am fi fost mai mulțumiți dacă ne-ar fi spus ministrul Curaj de ce nu adoptăm sistemul de învățământ finlandez?
 
Ştim puţine lucruri despre sistemul educaţional de acolo. Totuşi, ar trebui să învăţăm repede. De ce? Ei bine, ţara aia rece şi slab populată e cea mai avansată şi mai eficientă în acest domeniu. Conform statisticilor bazate pe teste. Adică are cei mai bine pregătiţi copii la cele mai puţine ore petrecute la şcoală. Cum au făcut-o? De ce la ei se poate şi la noi nu? Ei bine, nordicii au ştiut să pună pe primul loc interesele singurului element care ar trebui să conteze. Copilul. Şi au înţeles că învăţământul scump e de fapt mai ieftin.

Diferențe majore Finlanda și România

Remarcabil, pentru învăţământul din Finlanda, niciun copil nu rămâne în urmă. Chiar dacă unii dintre ei se descurcă mai slab la unele materii, principiul care se aplică e acela că fiecare poate să contribuie cu partea lui. Tehnica folosită e de asemenea una excelentă - atunci când într-o clasa există elevi care se descurcă mai slab, este adus încă un profesor care se ocupă concomitent de ei.
 
Un alt lucru remarcabil e că în Finlanda se întâmplă foarte rar ca un copil să rămână repetent, ştiut fiind că pentru mulţi aceasta poate fi o experienţă traumatizantă. Atunci când un elev pică la mai multe materii, decizia de a-l lasă repetent poate fi luată numai în urma unui interviu la care participa profesorul, directorul, elevul şi familia să. Scopul e să fie înţeles contextul familial şi social care determina rezultatele sale slabe, dar şi să se ia în comun cea mai bună decizie.
 
Cu toate astea, învăţământul finlandez e egalitar, nu egalitarist, ceea ce înseamnă că elevii mai slabi sunt ridicaţi, dar cei mai buni primesc programe speciale şi acea atenţie deosebită cu care se răsplăteşte performanţa. Comparaţi asta cu România, unde e exact invers. Performanţă nu e stimulată, iar dificultăţile de învăţare sunt pedepsite ca nişte păcate. Ca să nu mai vorbim că nimeni nu a auzit vreodată de un sistem special pentru elevii mai slabi. Rezultatul? Scoatem pe bandă rulantă absolvenţi care fie nu sunt apreciaţi la adevărată valoare, fie sunt trecuţi clasa deşi niciun profesor nu crede că se pricep la ceva. Nu ar fi mai bine să vă gândiţi la asta, domnule ministru?
 
A, şi apropo, un alt element care îi asigura pe finlandezi că vor avea cea mai bună educaţie pentru copiii lor e răsplătirea profesorilor, care sunt plătiţi bine. Şi foarte respectaţi. La noi, răul porneşte chiar de la modul de recrutare a cadrelor didactice. Ajunge la catedră cine doreşte. În Finlanda, unde profesia de profesor e foarte bine cotată şi recrutarea extrem de riguroasă, ca să ajungi educator trebuie să ai o facultate, iar ca profesor de şcoală trebuie să deţii, obligatoriu, un master în pedagogie şi psihologie şcolară. Astfel, profesorii se aleg dintre cei mai buni 10%.

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Licitații publice Pereții exteriori ai unor clădiri din municipiu, acoperiți cu picturi murale. Cui a atribuit Primăria Constanța acest contract? (DOCUMENT)

24 Apr 2024 297

Ministerul Educației Ghid de întrebări și răspunsuri - Ce acte sunt necesare pentru înscrierea copilului la grădiniță

24 Apr 2024 346

IPJ Constanța Lecții de educație rutieră, susținută de polițiști elevilor din Mangalia

23 Apr 2024 316

Cadre didactice de la Universitatea Ovidius din Constanța vor preda cursuri de educație juridică și administrativă în școli

22 Apr 2024 367

Propunere pentru a reduce violența în scoli Sindicaliștii din Educație cer ca media la Purtare să conteze la admiterea la liceu

08 Apr 2024 697

Primul contract finanțat în cadrul procesului de bugetare participativă „Tu decizi pentru Constanța" ! Cine ar putea implementa „Culoare în educație” ? (DOCUMENT)

03 Apr 2024 419

MEInfofrmare presa intalnire ministru - federatii sindicale educatie

02 Apr 2024 183

Inspectoratul Școlar Județean Constanța 230 de elevi au participat la faza județeană a Concursului naţional „Educaţie pentru sănătate”, ediţia a XV-a

01 Apr 2024 892

Tulcea Cursuri gratuite de educație digitală pentru copii și adulți, în cadrul proiectului Siguranța Online

21 Mar 2024 441

Prima întâlnire transnațională în cadrul proiectului Protecting Children in Sport Developing Safe and Inclusive Sport Organizations la Universitatea Ovidius Constanța

20 Mar 2024 566

Comunicat de presă Proiectul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unității de învățământ preuniversitar Liceul Teoretic Emir Racoviță, oraș Techirghiol din județul Constanța“

04 Mar 2024 327

Coaliția pentru educație cere o revizuire a proceselor de învățare și evaluare, în contextul rezultatelor slabe la simulare

27 Feb 2024 421

Istoria Dobrogei - Bibliografie Apuleius (sec. II) - „Apologia”

16 Feb 2024 5303

Ministrul Muncii „Continuăm dialogul cu partenerii sociali ca să creștem gradul de atractivitate al profesiei de dascăl”

07 Feb 2024 599

Luni, 5 februarie, examenul de simularea evaluării naționale al elevilor de clasa a a VIII-a. În județul Constanța, 6538 de elevi înscriși

04 Feb 2024 997