Pe tema schimbării numelui străzii „Mareșal Ion Antonescu” Scrisoare deschisă

  • În atenția domnului Vergil Chițac, Primarul Municipiului Constanța, a Consiliului Local și a comunității constănțene

Foarte mulți dintre dumneavoastră, după cum o demonstrează accesările cotidianului ZIUA de Constanța, ediția online din 16 februarie 2021 (peste 1600 până în prezent), s-au arătat interesați de declarația domnului primar Vergil Chițac pe tema schimbării numelui străzii „Mareșal Ion Antonescu” și admonestarea pe care a primit-o public de la Institutul Național pentru Studierea Holocaustuluii în România „Elie Wiesel.”

Cum reiese din presă, faptele sunt următoarele: în răspunsul dat la o solicitare venită de la un ziar pe tema schimbării numelui străzii respective, edilul nostru spune referitor la evaluarea activității lui Ion Antonescu că au fost poziționări „chiar contradictorii, polemici și controverse” și invită specialiști și nu numai la o dezbatere publică. Vine Institutul „Elie Wiesel” și ne precizează că lucrurile sunt clare, prin politica de conducător al statului Ion Antonescu „a dus la exterminarea a cel puțin 280000 de evrei români și ucraineni și peste 11.000 de romi,” și concluzionează respectiva instituție în comunicatul dat publicității că domnul Vergil Chițac ar sta prost cu cunoștințele istorice referitoare la poziționarea liderilor PNL în anii 1940-1944 față de politica lui Ion Antonescu în problema evreilor.

Mărturisesc că am citit și recitit cu atenție punctul de vedere al Institutului „Elie Wiesel.” Institutul precizează, pardon aproximează, numărul evreilor și romilor care au murit în perioada în care Ion Antonescu a fost conducător cu puteri depline al Statului cu formulări „cel puțin și peste.” Deși cifrele nu sunt sigure, este totuși un pas spre adevăr. Deci, nici vorbă de 400000 de evrei omorâți în perioada 1940-1944 în România, cum susținea Moses Rosen, șef-rabinul Comunității Evreilor din România (1948-1994) și, mai recent, domnul David Saranga, ambasadorul Israelului la București, în primul interviu acordat jurnalistului Mihai Gâdea la Antena3. Nu este locul să dezvoltăm pe larg subiectul. Specialiștii știu că în bibliografia temei sunt avansate și alte cifre, mult mai mici. În ce mă privește, și cred că nu sunt singurul, rolul Institutului „Elie Wiesel” este să clarifice pe baza izvoarelor istorice certe exact cifrele, să descopere cimitirele unde au fost înmormântați cei care au pierit împușcați, de foame și alte cauze în lagăre și ghetouri.

În ceea ce privește activitatea lui Ion Antonescu, sunt poziții chiar în rândul comunității evreiești din România, care i-au apreciat politica în anii 1941-1944. Facem apel, spre exemplu, la Wilhelm Filderman, președintele Uniunii Evreilor din România (1923-1948), care în Memorii scrie că „Mareșalul Ion Antonescu a permis păstrarea obiceiurilor religioase, a sinagogilor și a rabinatului, a sistemului de învățământ, cultural, social și de ajutorare evreiască.”

Și pentru că suntem la Constanța, trebuie să prezizăm că plecarea evreilor prin portul Constanța spre Palestina s-a făcut cu aprobarea mareșalului Ion Antonescu.
Din punctul nostru de vedere, domnul primar Vergil Chițac nu a greșit invitând la cunoaștere și nicidecum nu l-a disculpat pe Ion Antonescu pentru responsabilitatea pierderilor de vieți omenești din comunitatea evreilor.

Cei mai puțin avizați asupra subiectului, și mai ales generațiile tinere, trebui să știe că studiul situației evreilor români între anii 1940-1944, al politicii lui Ion Antonescu, dar și grupurilor de evrei, care prin comportament inuman și jignitor față de militarii români aflați în retragere din Basarabia și Bucovina după ultimatumul URSS, impune abordarea cauzelor interne și externe numai pe cale instrumentelor științifice de cercetare, „Sine ira et studio” (Fără ură și părtinire), cum ne-a învățat istoricul roman Publius Cornelius Tacitus.
În istoriografia temei sunt studii, articole, volume de documente, lucrări științifice temeinice, care au mers pe aceasă cale. Însuși Institutul „Elie Wiesel” pune la dispoziția celor interesați, cum anunță pe site-ul oficial, peste 4500 de volume, articole și periodice.

Dar, distinși constănețeni, scopul principal al scrisorii de față este schimbarea numelui străzii „Mareșal Ion Antonescu.” Precizez că în anul 2016 am depus oficial la cabinetul primarului propunerea scrisă de a i se da respectivei străzi numele „CONTRAAMIRAL HORIA MACELLARIU (1894-1989).” Solicitarea noastră s-a blocat din motive birocratice la Comisia de urbanism.

Motivele, prezentate aici sintetic, pentru care fac comunității constănțene, Consiliului Local și domnului primar Vergil Chițac, propunerea publică pentru redenumirea străzii cu numele precizat mai sus sunt următoarele:
  • În calitatea sa de comandant al Escadrilei de dragoare și al Forțelor Navale Maritime, nu a pierdut nici o navă și nici un marinar, ținând prin îndeplinirea de misiuni în condiții deosebit de grele inamicul departe de litoralul românesc în Campania din răsărit.
  • Imediat după 23 august 1944 a acționat cu maximă responsabilitate, în cooperare cu generalul Costin Ionașcu, comandantul Diviziei IX Mărășești, pentru desprinderea unităților și navelor românești de cele germane și a impus vapoarelor Reichului să părăsească portul, evitând o confruntare armată cu consecințe dramatice pentru Constanța.
  • În calitate de comandant al Dobrogei, a gestionat cu demnitate raporturile cu ocupantul sovietic chiar în condițiile amenințării că va fi împușcat.
  • În Mișcarea Națională de Rezistență, căreia i s-a alăturat la dorința Regelui Mihai pentru a lupta împotriva regimului comunist și prezenței sovieticilor în Țară, a acționat cu curaj și mare responsabilitate. A fost arestat și condamnat la detenție pe viață, apoi la 25 de ani muncă silnică, din care a executat aproape 17 ani, cei mai mulți, 11, în regim unicelular.
Dacă orașele București și Timișoara au străzi ce poartă numele lui Horia Macellariu, este de datoria noastră, a tuturor constănțenilor, să susținem ca semn de recunoștință pentru cel care este numit de către mulți constănțeni „salvatorul Constanței” ca și în orașul în care a trăit și a activat ca militar, reponsabil și patriot, o stradă să-i poarte numele.
Cu mulțumiri ziarului ZIUA de Constanța pentru publicarea scrisorii deschise, invit comunitatea constănțeană, Liga Navală Română și Clubul Amiralilor să susțină public propunerea noastră.


23 februarie 2021


Despre istoricul Valentin Ciorbea

S-a născut în localitatea Întregalde, judeţul Alba, a absolvit cursurile Facultăţii de Istorie şi Filosofie, specialitatea Istoria României, la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, secţia Istorie. În 1995, prin concurs, s-a titularizat profesor universitar în cadrul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, apoi, din 2002, a fost reconfirmat profesor universitar doctor la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa. Din anul 2008 este conducător de doctorat, mai întâi în cadrul Şcolii Doctorale, domeniul Istorie, iar după reorganizare, la Şcoala Doctorală de Ştiinţe Umaniste, domeniul Istorie.

A publicat 32 de cărţi (zece ca unic autor), între care se află: „Portul Constanţa de la antichitate la mileniul III“; „Portul Constanţa 1896-1996“; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. I „Bricul «Mircea»“, 1997; „Istoricul Navelor Şcoală «Mircea», vol. II“, 1999; „Evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, navale şi ale vieţii politice şi militare“, 2005, ediţia a II-a, revăzută şi reîntregită, Cuvânt-înainte Florin Constantiniu, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008; „Din istoria secolului XX. Volumul I: 1918-1939, Vol. II - 1939-1945. Principalele teatre de operaţiuni militare“; Istoricul navei-şcoală «Mircea». Epopeea 75 (17 mai 1939-mai 2014)“; Nava-şcoală «Mircea». Epopeea 75 - O istorie în imagini; Istoricul bricului «Mircea»“.

Pentru cercetările sale istorice, a fost deseori răsplătit cu premii şi distincţii. Premiul „Gheorghe I. Brătianu“, acordat de Biroul Executiv al Societăţii de Ştiinţe Istorice pentru lucrarea „Studii istorice dobrogene“ (2004); premiul „Mihail Kogălniceanu“, acordat de Academia Română, Bucureşti, 2007, pentru lucrarea „Evoluţia Dobrogei între 1918-1944. Contribuţii la cunoaşterea problemelor geopolitice, economice, demografice, navale şi ale vieţii politice şi militare“, cea de-a doua lucrare premiată de acest for suprem al autorităţii intelectuale unei monografii a Dobrogei, prima fiind a lui Marin Ionescu Dobrogianu.

Adăugăm premiul „Colonel de marină Mihail Drăghicescu“ în domeniul Istoria navigaţiei, geografie maritimă şi fluvială, acordat de Clubul Amiralilor, Bucureşti, 2008, pentru volumul colectiv „Portul Constanţa între trecut, prezent şi viitor“; premiul „Alexandru D. Xenopol“, acordat de Biroul Executiv al Societăţii de Ştiinţe Istorice, Bucureşti, 2008, pentru volumul colectiv „Portul Constanţa între trecut, prezent şi viitor“; premiul de excelenţă „Colonel de marină Mihai Drăghicescu“, Bucureşti, 2009, acordat de Clubul Amiralilor pentru volumul „Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european“; premiul de excelenţă „Colonel de marină Mihai Drăghicescu“, Bucureşti, 2014, acordat de Clubul Amiralilor pentru volumul „Generalul adjutant Paul (Pavel) Teodorescu (1888-1891). Vocaţia creativităţii“.

Este director al Centrului de Cercetare a Conlucrării Bisericii Ortodoxe cu Armata României „General Paul Teodorescu”.


Citește și:

Jubileul de la Mănăstirea Dintr-un Lemn

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Se caută diriginte de șantier pentru reabilitarea termică a Școlii Gimnaziale Nr. 38 „Dimitrie Cantemir” din Constanța

27 Feb 2021 309

Licitație. Primăria municipiului Constanța cumpără servicii cadastrale

27 Feb 2021 632

Anunț important de la Primăria Constanța. Sunt vizați cei care doresc să-şi unească destinele

26 Feb 2021 581

Primăria Limanu construiește o bază sportivă la 2 Mai

26 Feb 2021 653

Răfuiala dintre Avantech Cont SA și municipalitate continuă la Curtea de Apel Constanța

26 Feb 2021 571

Moștenitorii farmacistului Berberianu, din Constanța antebelică, la judecată pentru plaja Mamaia. Cum s-a terminat procesul

26 Feb 2021 1250

Primăria Constanța contestă în instanță onorariul executorului judecătoresc. Legături cu FinCoGeRo

26 Feb 2021 912

De luni, bicicletele revin în rasteluri! Sitemul de bike sharing devine funcțional pe 1 martie!

25 Feb 2021 235

Primăria Constanța pregătește achiziția de toalete modulare, racordabile la rețelele de utilități

25 Feb 2021 246

Primarul din localitatea constănțeană Cerchezu vrea să recupereze banii utilizați pentru lucrările de reparare a bisericii din Parohia Izvorul Tămăduirii

25 Feb 2021 643

Mihai Vîlcu va fi subprefectul județului Constanța

24 Feb 2021 3157

Constanța Peste 550 de garaje, dezafectate în ultimii trei ani

24 Feb 2021 617

Zona de acces către Oficiul Poștal Nr. 9 devine un spațiu sigur pentru pietoni

24 Feb 2021 263

Se reabilitează mai multe locuri de joacă din Constanța

24 Feb 2021 579

Ce se construiește Stila Goșu dorește elaborarea unui PUZ pentru un imobil pe strada Alexandru cel Bun din Constanța

24 Feb 2021 1859