Petiţie online împotriva intervenţiei fără autorizaţie asupra monumentelor istorice!

Mai mulţi deputaţi PSD au depus un proiect de lege prin care elimină din Legea construcţiilor prevederea potrivit căreia realizarea de lucrări de construcţii sau consolidare fără autorizaţie asupra monumentelor istorice este infracţiune, pedepsită cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă.
 
În expunerea de motive, semnată de deputaţii Florin Iordache şi Ion Călin, se face referire la „decongestionarea instanţelor“, având în vedere că aceste fapte ajung oricum să fie sancţionate doar cu amendă „în proporţie de 99%“, dar şi la cazurile de cetăţeni care au vrut să îşi asfalteze un drum şi li s-a întocmit dosar penal. 

Iată cum sună textul proiectului de lege:
„Litera a) a articolului 24 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial (…), se abrogă“.

Ce prevede art. 24, lit. a), care se abrogă:

„Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:

a) executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3, alin. (1), lit. b), c), e) şi g), cu excepţiile prevăzute de lege“.

Ce prevede articolul 3 la care se face referire:

„(1) Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură, se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor, pentru:

b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege - monumente, ansambluri, situri - inclusiv la anexele acestora, identificate în acelaşi imobil - teren şi/sau construcţii, la construcţii amplasate în zone de protecţie a monumentelor şi în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcţii cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;

c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare şi reabilitare privind căile de comunicaţie de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, reţelele şi dotările tehnico-edilitare, branşamente şi racorduri la reţele de utilităţi, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătăţiri funciare, lucrările de instalaţii de infrastructură, lucrările pentru noi capacităţi de producere, transport, distribuţie a energiei electrice şi/sau termice, precum şi de reabilitare şi retehnologizare a celor existente;

e) lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice;

g) organizarea de tabere de corturi, căsuţe sau de rulote“.

În lege va rămâne, astfel, doar articolul prin care aceste fapte sunt considerate contravenţii, adică:

„Articolul 26

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:

a) executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor menţionate la lit. b), c), e) şi g), de către investitor şi executant;

b) executarea sau desfiinţarea, cu nerespectarea prevederilor autorizaţiei şi a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepţia celor prevăzute la lit. b), c), e) şi g), precum şi continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizaţii de construire în situaţiile prevăzute la art. 7, alin. (15), de către investitor şi executant;

c) aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate;

d) menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu;

e) neaducerea terenului la starea iniţială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3, lit. c), precum şi nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, odată cu încheierea lucrărilor de bază;

e¹) neîndeplinirea obligaţiei de repunere în starea anterioară a terenurilor care au făcut obiectul contractelor de închiriere de către titularii de licenţe/permise/autorizaţii, prevăzuţi la art. 7^1, alin. (2), la desfiinţarea acestora;

f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicitate;

g) neanunţarea datei începerii lucrărilor de construcţii autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (8);

h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6, alin. (2), precum şi emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conţin lista cuprinzând avizele şi acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiţii, sau eliberarea acestora condiţionat de elaborarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism sau a oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării, cu depăşirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiţionarea furnizării informaţiilor de interes public prevăzute la art. 6, alin. (1);

h¹) neemiterea autorizaţiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7, alin. (1);

i) emiterea de autorizaţii de construire/desfiinţare:
- în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizaţia de construire/desfiinţare;
- în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
- în baza unor documentaţii incomplete sau elaborate în neconcordanţă cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului Civil, ale conţinutului-cadru al documentaţiei tehnice - D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care nu conţin avizele şi acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
 
j) neorganizarea şi neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea şi executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene şi al primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27, alin. (3) şi (4), precum şi neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29, alin. (3);

k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii la controlul anterior;
 
l) refuzul nejustificat sau obstrucţionarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanţilor persoanelor juridice la documentele prevăzute la art. 34, alin. (7);

n) neefectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii în condiţiile prevederilor art. 37, alin. (2).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) săvârşite de persoanele fizice sau juridice se sancţionează cu amendă după cum urmează:
- de la 1.000 de lei la 100.000 de lei, cele prevăzute la lit. a);
- de la 3.000 de lei la 10.000 de lei, cele prevăzute la lit. f);
- de 10.000 de lei, cele prevăzute la lit. c);
- de la 50.000 de lei la 100.000 de lei, cele prevăzute la lit. b), d), e) şi e¹);
- de la 5.000 de lei la 30.000 de lei, cele prevăzute la lit. h), h¹) şi i);
- de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, cele prevăzute la lit. j) şi k);
- de 2.000 de lei, cele prevăzute la lit. l) şi n);
de 1.000 de lei, cele prevăzute la lit. g)“.

Cum motivează iniţiatorii acest proiect 

„Întrucât pe rolul instanţelor de judecată se află câteva mii de dosare care privesc executarea unor lucrări fără autorizaţie, dar în proporţie de 99% se sancţionează cu o simplă amendă, considerăm că o asemenea iniţiativă are atât rolul de a decongestiona activitatea instanţelor, cât şi acela de a nu mai fi nevoie ca, pentru fiecare autorizaţie care a expirat câteva zile, funcţionarii de la Inspectoratul de Stat în Construcţii să nu mai fie nevoiţi să depună plângeri penale. 

Concret, pe rolul instanţelor se află dosare pentru următoarele situaţii: a expirat de câteva zile o autorizaţie de construcţie care avea ca termen doi ani şi, pentru că lucrările au continuat, autorităţilor locale sau persoanelor fizice le sunt deschise dosare penale, în condiţiile în care se cunoaşte că termenul de aprobare a unei noi autorizaţii durează, în cel mai bun caz, 30 de zile, dar în practică s-a demonstrat că poate dura şi câteva luni“, susţin iniţiatorii în expunerea de motive. 

„În acelaşi timp, se cunoaşte faptul că o autorizaţie de construire se poate elibera doar după expirare, lucru care duce automat la sistarea unor lucrări de anvergură, în anumite cazuri fiind vorba despre lucrări ale autorităţilor publice locale, cu finanţare europeană, ceea ce provoacă întârzieri pentru finalizarea lucrărilor“, mai spun ei. 

Iniţiatorii fac referire şi la cazuri prezentate în presă de „persoane care au strâns bani pentru asfaltarea sau pietruirea unui drum care nu era prins în niciun proiect de asfaltare al autorităţilor locale şi acestor cetăţeni, care nu doreau decât îmbunătăţirea condiţiilor de trai, li s-au deschis dosare penale“. 

Un alt aspect semnalat de iniţiatori este cel al „zecilor de construcţii monument din întreaga ţară“ care „se prăbuşesc lunar, iar proprietarii nu pot face nici măcar îmbunătăţiri la faţade“. Proprietarilor care au făcut „reparaţii de urgenţă“ li s-a întocmit dosar penal, spun aceştia, susţinând ca au fost luni în care comisia de resort din cadrul Ministerului Culturii nu a funcţionat şi nu a emis autorizaţii. 

Proiectul este la Senat şi urmează să intre în procedură legislativă. Camera Deputaţilor este cameră decizională.