Podul de la Agigea împlinește 37 de ani. Cum și cine l-a construit

• La data de 19 iunie 1983 a fost fost inaugurat podul rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulația desfășurându-se pe patru benzi.
• Conform oficialilor de la IPTANA, podul de la Agigea are lungimea totală de 290 de metri, structura hobanată având 246,65 de metri lungime.
• Așezarea localității Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea î.e.n. și secolul al III-lea e.n.

Astăzi celebrul pod de peste Canalul Dunăre-Marea Neagră, de la Agigea, împlinește 37 de ani de la inaugurare scrie, Wikipedia.


Podul de la Agigea, amplasat peste Canalul Dunăre - Marea Neagră, pe DN 39, la kilometrul 8 + 988 de metri, a fost şi, potrivit unora, încă mai este o „minune inginerească”.

Execuţia podului a început în anul 1980. Colectivul de proiectare a fost compus din 8 ingineri, 4 tehnicieni proiectanţi şi 3 desenatori 
Este primul pod hobanat (sistem constructiv care permite traversarea unui obstacol având suprastructura compusă dintr-o grindă continuă pe reazeme elastice, ancorate de unul sau mai mulţi piloni prin intermediul unor cabluri de oţel, dispuse liniar), realizat pe un drum naţional din România, în cazul nostru DN 39.

Conform oficialilor de la IPTANA, podul de la Agigea are lungimea totală de 290 de metri, structura hobanată având 246,65 de metri lungime. Deschiderea peste canalul navigabil este de 162,5 metri. Aceasta a fost, până în anul 2002, cea mai mare deschidere de pod rutier realizată în România.


Înainte de proiectarea, respectiv execuţia podului de la Agigea, în Europa, mai fusese realizat un pod hobanat peste Dunăre, la Bratislava (Cehoslovacia). În ţara noastră, în ultimii ani, au fost realizate şi se află în exploatare trei poduri de acest tip, cel mai cunoscut fiind Pasajul Basarabi din Bucureşti.
 
Pentru proiectarea Canalului Dunăre Marea - Neagră şi a lucrărilor conexe şi colaterale acestuia, IPTANA a organizat o secţie de proiectare complexă, sub conducerea şefului de proiect al întregului obiectiv - inginerul Chiriac Avădanei. Această formaţiune de proiecte a fost formată din zece colective specializate, potrivit principalelor genuri de lucrări ce urmau să fie proiectate/realizate la canalul navigabil. Soluţiile constructive pentru toate lucrările ce compun obiectivul Canal Dunăre - Marea Neagră, inclusiv pentru podul de la Agigea, au fost prezentate şi susţinute tehnic şi economic la organismele de avizare şi la conducerea statului de către şeful proiectului complex şi aprobate prin decretul nr. 300/1978.


Colectivul de poduri rutiere din cadrul secţiei pentru Canalul Dunăre - Marea Neagră a fost constituit din 8 ingineri, 4 tehnicieni - proiectanţi şi trei desenatori. Şeful acestui colectiv, care a asigurat coordonarea activităţii de proiectare poduri rutiere a fost inginerul Nicolae (Rene) Dumitrescu. Pentru cele patru poduri mari peste calea navigabilă a fost desemnat un şef de proiect de obiectiv care să se concentreze asupra soluţiei tehnice şi a tehnologiei de realizare. Pentru podul peste canalul navigabil a fost numit şef de proiect inginerul Octavian Strâmbu.


Soluţiile constructive şi dimensionarea principalelor elemente ale celor patru poduri peste canalul navigabil au fost efectuate în perioada 1974 - 1978 însă proiectele şi detaliile de execuţie au fost elaborate în continuare până în anul 1982.


Acelaşi colectiv, în perioada 1974 - 1982, a întocmit documentaţia tehnică, în toate fazele de proiectare, pentru şase poduri din beton armat pe drumurile naţionale afectate de construcţia canalului şi un pasaj superior peste linia ferată dublă Bucureşti - Constanţa, toate însumând o lungime de 387 de metri, 25 de poduri peste văile afluente la canal situate pe drumurile de acces la obiectivele acestuia şi pe drumurile pentru intervenţii de urgenţă din lungul canalului, însumând o lungime totală de 689 de metri, şi 18 poduri şi şase pasaje superioare peste calea gerată, realizate tot provizoriu, cu elemente demontabile, din beton armat.
 
Potrivit unui documentar trimis, în anul 2013, redacţiei noastre de directorul general al IPTANA, dr. Ing. Cornel Martincu, şeful colectivului de proiectare în perioada 1974 - 1984 a podurilor rutiere aferente Canalului Dunăre - Marea Neagră a fost inginerul Nicolae Dumitrescu, iar şeful proiectului pentru podul hobanat de la Agigea a fost inginerul Octavian  Strâmbu.

Coordonarea lucrărilor de execuţie pentru toate podurile aferente canalului navigabil, inclusiv pentru podul de la Agigea, a fost asigurată de inginerul Ionel Nan, director general adjunct al Centralei de Construcţii Dunăre Marea Neagră, şi de către inginerul Ludovic Demeter, director tehnic în aceeaşi centrală.


Execuţia lucrărilor la podul de la Agigea a fost încredinţată unor unităţi specializate, astfel: infrastructura podului, inclusiv fundaţiile pe coloanele forate cu diametrul de 1.500 de milimetri şi pilonul pentru ancorarea hobanelor au revenit Întreprinderii de Construcţii Hidrotehnice Constanţa - director inginer Laurenţiu Ţoringhibel, inginerul Mircea Herbei şi inginerul Aurel Clim, şeful şantierului; tablierul metalic a fost confecţionat de către Uzina Metalurgică Moreni - execuţia lucrărilor, din partea constructorului general, a fost coordonată de către inginerul Gheorghe Popescu (Gelu), în timp ce hobanele au fost produse de către Atelierele Blejoi ale CCF Bucureşti - coordonatorul lucrărilor fiind inginerul Duminecă D.


Montajul, respectiv asamblarea suprastructurii metalice pe şantier şi lansarea acesteia în deschiderile podului au fost realizate de Întreprinderea de Poduri Basarabi din Centrala de Construcţii a canalului navigabil (inginer Gheorghe Popescu, inginer Dimciu Mihale şi inginer Iordan Manea), iar realizarea plăcii carosabile din beton armat pe structura metalică, precum şi a sistemului rutier a revenit şantierului condus de inginerul Aurel Clim.


Execuţia podului de la Agigea a început în anul 1980 prin realizarea unei traversării provizorii, care să permită asamblarea amplasamentului pentru construcţia viitorului pod, fără a se întrerupe circulaţia pe DN 39 şi care, în acelaşi timp, să permită execuţia nestingherită a lucrărilor la avanportul amonte al ecluzei Agigea.

 

Despre Agigea

Agigea (în turcă Acıçay, în greacă Aghikos) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România.


Este reședința comunei omonime. La recensământul din 2002 avea o populație de 4.078 locuitori. Stație de cale ferată pe ruta Constanța - Mangalia. Port maritim.


Cercetările efectuate pe coasta Mării Negre și a limanelor care o însoțesc au identificat așezarea greco-romană de la Agigea, cu o populație impresionant de densă, atestată prin marea cantitate de ceramică, țiglă, pietre de construcție, fragmente de unelte din fier descoperite pe aceste meleaguri. Nu se știe precis numele așezării deoarece nu s-a descoperit nicio inscripție cu această informație, dar este posibil să fie Stratonis-ul menționat de Herodot și de Strabo.


Așezarea localității Agigea este foarte probabil databilă între secolul al II-lea î.e.n. și secolul al III-lea e.n.


În veacurile care au urmat, informațiile despre Agigea dispar cu desăvârșire din documente, acestea fiind probabil distruse. în secolul VI e.n., însăși localitatea dispare.


Documentele și hărțile de dată recentă menționează localitatea începând cu anul 1860 (Adjidjé).


În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se semnalează în Agigea o creștere numerică a populației, îndeosebi păstori, veniți din jurul Sibiului, din părțile Brăilei, Ialomiței, iar mai târziu din Oltenia și Moldova care trăiesc alături de pescarii greci și de tătarii colonizați de Poartă în Dobrogea.


1887 – ia ființă prima școală turcă cu o singură clasă la Geamie, cu învățământ religios musulman.
1902 – tot lângă Geamie se înființează o clasă de băieți, cu predare în limba română pentru populația românească.
1925 – începe construcția actualului local al școlii prin contribuția sătenilor.
1927 – se inaugurează noua școală primară elementară în limba română.
1962 – se mărește actualul local de școală, iar școala tătară se contopește cu cea românească cuprinzând elevi ai claselor V – VI.
1964 – ciclul gimnazial se extinde și cu clasele a VII-a și a VIII-a.
1996 – școala se botează cu numele profesorului universitar Ion Borcea, fondatorul Stațiunii Zoologice Marine de la Agigea.




Susa foto: Facebook/ Education Point -cursuri, Inchiriere sali cursuri Bucuresti