Sute de vieți furate în coloniile de muncă din Dobrogea! Cazul fostului comandant Ioan Ficior, de la Periprava! (DOCUMENT)

 
 

• În cadrul unui demers jurnalistic extrem de important, ZIUA de Constanța pornește pe drumul istoriei, cu gândul de a reda publicului larg o esențială moștenire trecută cu vederea, intenționat sau nu, timp de decenii întregi: sute de vieți furate în coloniile de muncă din Dobrogea, adevăruri despre deținuții politic care și-au găsit sfârșitul la comanda unor persoane ulterior condamnate în justiție. 
• Nu întâmplător, acest proiect vine în Săptămâna Patimilor dinaintea Sfintelor Paști, zile negre înveșmântate în căință și pietate, sentimente ce ar trebui să însoțească orice demers, orice incursiune în această perioadă istorică a Dobrogei. 
• Pe parcursul mai multor produse jurnalistice, vom prezenta, documentat, informații inedite aduse la lumină despre coloniile de muncă forțată din Dobrogea, despre numărul persoanelor ce au fost exterminate în aceste colonii și despre contextul în care au existat acestea. 
• Informațiile prezentate în acest articol sunt cuprinse în Decizia nr. 102/A/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, pusă la dispoziția ZIUA de Constanța de către Biroul de informare și relații publice al instanței, în format anonimizat, prin accesarea unui link către Portalul Jurisprudenței ÎCCJ. 
• Hotărârea poate fi accesată pe Portalul Jurisprudenței ÎCCJ, tot în format anonimizat, după completarea anumitor criterii specifice ce fac referire la „numărul deciziei“, „data deciziei“, „secție“, „cuvinte cheie“ sau la alte aspecte legale.

 
 
Marele istoric al neamului românesc Nicolae Iorga spunea că „un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu își cunoaște părinții“, tot el fiind și de părere că „istoria își bate joc de cei ce nu o cunosc, repetându-se“.
 
În cadrul unui demers jurnalistic extrem de important, ZIUA de Constanța pornește pe drumul istoriei, cu gândul de a reda publicului larg o esențială moștenire trecută cu vederea, intenționat sau nu, timp de decenii întregi: sute de vieți furate în coloniile de muncă din Dobrogea, adevăruri despre deținuții politic care și-au găsit sfârșitul la comanda unor persoane ulterior condamnate în justiție.
 
Nu întâmplător, acest proiect vine în Săptămâna Patimilor dinaintea Sfintelor Paști, zile negre înveșmântate în căință și pietate, sentimente ce ar trebui să însoțească orice demers, orice incursiune în această perioadă istorică a Dobrogei.
 
Pe parcursul mai multor produse jurnalistice, vom prezenta, documentat, informații inedite aduse la lumină despre coloniile de muncă forțată din Dobrogea, despre numărul persoanelor ce au fost exterminate în aceste colonii și despre contextul în care au existat acestea.
 
Cazul lui Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de Muncă Periprava, din județul Tulcea, care şi-a desfăşurat activitatea și în cadrul Penitenciarului Canal Colonia Poarta Albă, din Constanța, este unul dintre dosarele intens mediatizate la nivel național, în referire la coloniile de muncă forțată din Dobrogea.
 
Denunţ al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
 
Potrivit magistraților, la data de 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a formulat un denunţ împotriva lui Ioan Ficior, fost comandant al Coloniei de Muncă Periprava, sub aspectul comiterii infracţiunii de genocid, întrucât, acesta, în perioada 1958 - 1963 ar fi instituit un regim de exterminare a deţinuţilor politici aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate în colonia de muncă.
 
În perioada 1.08.1958 - 1.10.1960, Ficior ar fi îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului, cu atribuţii de pază şi regim iar în perioada 1.10.1960 - 1.11.1963, a fost comandant al coloniei de muncă Periprava.
 
Dosarul penal a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
 
Inculpatul, fost comandant al Coloniei de Muncă Periprava, a fost trimis în judecată, întrucât, acesta, în perioada 1958 - 1963 ar fi instituit un regim de exterminare a deţinuţilor politici aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate în colonia de muncă.
 
Schimbarea încadrării juridice din genocid în infracţiunea contra umanităţii
 
În cauză, prin Ordonanţa nr. 576/P/2013 din 21.10.2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de genocid prev. de art. 357 alin. (1) lit. c) C. pen. din 1969.
 
Prin Ordonanţa nr. 576/P/2013 din data de 17.04.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de genocid prev. de art. 357 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969, reţinută în sarcina inculpatului A., în infracţiunea contra umanităţii prev. de art. 439 alin. (1) lit. j) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. infracţiune pentru care a şi fost trimis în judecată.
 
Condamnat și decedat
 
Pe 29 martie 2017, Ioan Ficior a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare. Ficior a decedat în detenție la finele lunii septembrie 2018.
 
„Privarea de drepturi fundamentale ale omului“
 
În motivarea deciziei de condamnare definitivă a Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie a României (decizia nr. 102/A/2017) se arată că, potrivit magistraților, inculpatul, în calitate de comandant al Coloniei de muncă Periprava, a săvârşit acţiuni sau inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în colonie, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunerea la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a deţinuţilor politici, prin acţiuni care depăşesc cadrul legal.
 
Cauze – enterocolită, tuberculoză, pneumonie, diverse afecţiuni ale aparatului digestiv și afecţiuni cardiace
 
Tot potrivit sursei mai sus precizată, din documente a rezultat faptul că, în perioada 01.08.1958 - 01.11.1963, în care la cârma coloniei s-a aflat inculpatul la Periprava au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor.
 
O statistică a cauzelor de deces, potrivit fişelor medicale identificate în arhive, au indicat următoarele:
 
- 15 decese au avut drept cauză enterocolita cronică sau acută.
 
Această afecţiune reprezintă o inflamaţie a mucoaselor intestinului subţire şi a colonului care poate fi cauzată de o bacterie, de un virus sau un parazit. Simptomele acesteia sunt diaree apoasă sau sangvinolentă, crampe abdominale, vărsături, asociate sau nu cu febra.
 
Enterocolita este o afecţiune uşor de tratat iar şansele de recuperare sunt aproape de 100%. Cu toate acestea, aşa cum au arătat supravieţuitorii şi cum atestă actele de deces, deţinuţii nu primeau niciun tratament pentru această afecţiune.
 
Mai trebuie subliniat şi faptul că una dintre afecţiunile cu care se asociază enterocolita este caşexia, care reprezintă o stare de slăbiciune profundă a organismului, legată de o denutriţie foarte importantă, forma finală a malnutriţiei. Din mărturiile foştilor deţinuţi a rezultat faptul că, în lipsa medicamentelor, simptomele enterocolitei au fost tratate cu apă cloraminată dar şi aceasta era primită cu raţia;
 
- 19 decese au fost cauzate de tuberculoză sau pneumonie.
 
Tuberculoza reprezintă o boală infecţioasă de obicei curabilă, provocată de diferite tipuri de microbacterii, de obicei Mycobacterium tuberculosis. Cel mai des, tuberculoza atacă plămânii dar poate afecta şi alte părţi ale corpului precum oasele şi ganglionii. Tratamentul împotriva tuberculozei a fost descoperit în anul 1906 şi a fost început să fie folosit pe scară largă în al Doilea Război Mondial. Aşadar, în perioada de referinţă, tratamentul era disponibil dar nu se administra deţinuţilor deoarece prin încarcerarea lor se urmărea exterminarea acestei categorii de cetăţeni. Tuberculoza este considerată una dintre bolile mizeriei, fiind asociată cu o nutriţie proastă şi cu un mediu de viaţă insalubru, murdar;
 
- 21 de decese au fost cauzate de diverse afecţiuni ale aparatului digestiv şi excretor: cancer de colon, intestinal, gastric, ulcer gastric, ciroză hepatică, caşexie, uremie, insuficienţă renală, neoplasm rectal şi altele. Toate aceste afecţiuni au fost agravate de lipsa hranei, de programul de muncă extenuant şi lipsa îngrijirilor medicale. Aşadar, o serie de boli care, în condiţii normale, ar fi putut fi tratate, sau măcar ameliorate, au ajuns să ucidă zeci de persoane;
 
- 32 de decese au fost cauzate de afecţiuni cardiace. În această categorie sunt incluşi deţinuţii care au decedat în urma insuficienţei cardiace;
 
- 4 decese au avut drept cauze, septicemia, leucemia, meningita şi moartea violentă prin împuşcare, în acest ultim caz fiind vorba despre un deţinut care a încercat să evadeze.
 
Boli ale mizeriei
 
Diagnosticele prezentate mai sus sunt consecinţe directe ale regimului de detenţie din cadrul formaţiunii Periprava, decedaţii suferind de boli ale mizeriei- enterocolită, tuberculoză, nefrită, afecţiuni care, în condiţii normale puteau fi tratate.
 
Cel mai tânăr deţinut
 
Din analiza datelor statistice a rezultat că în perioada august 1958 - septembrie 1963, la colonia de muncă Periprava s-au produs 103 decese, anul cu cele mai multe decese fiind 1960, când s-au produs 53 de decese.
 
Cel mai tânăr deţinut decedat era în vârstă de 19 ani, iar cel mai în vârstă, în anul 1961, avea 71 de ani. Grupa de vârstă cu cele mai multe decese, a fost între 50 şi 59 de ani.
 
Un procent de 18% dintre decedaţi erau persoane sub 29 de ani iar 19%, aveau vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani.

Despre Periprava
 
Potrivit motivării, din datele furnizate de Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor dar şi de Arhiva Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a rezultat că Formaţiunea 0830 Periprava era situată pe grindul Letea, în Delta Dunării, la 30 de km de vărsarea braţului Chilia în Marea Neagră.
 
Izolată de apele Dunării, avea un sat vecin la 3 km, apoi la 8 km, satul CA Rosetti şi la 10 km, satul Sfiştofca.
 
Iniţial, Periprava a fost punct de lucru pentru recoltarea stufului şi secţie a Formaţiunii Chilia, fiind înfiinţată ca unitate independentă la 1 iulie 1957 prin Ordinul MAI, nr. 2394.
 
După înfiinţare, au fost transferaţi de la Chilia 200 de deţinuţi, care au fost folosiţi pentru amenajarea baracamentelor şi digurilor, fiind cazaţi în corturi şi pe bacuri.
 
Primele barăci au fost construite în 1958 - 1959 şi erau din paiantă, fără fundaţie şi acoperite cu stuf.
 
Colonia avea ca dependinţe şi o uzină electrică, grajduri, magazii, silozuri, bucătărie şi era înconjurată din exterior de un gard de sârmă ghimpată, înalt de 2,5 m. Unitatea avea o suprafaţă de 18.000 m.p.
 
Condamnaţi politici
 
Conform documentelor Direcţiei Generale a Penitenciarelor, la Periprava au fost încarceraţi în intervalul 1957 - 1964 deţinuţi de drept comun cu pedepse de până la 25 de ani, condamnaţi politici şi internaţi administrativ.
 
Iniţial, în colonie au fost încarceraţi deţinuţi de drept comun, ulterior, aceştia au fost transferaţi în alte formaţiuni iar în locul lor au fost aduşi deţinuţi politici şi internaţi administrativ.
 
Între iunie şi iulie 1959 au fost transferaţi la Salcia 1.549 deţinuţi de drept comun.
 
La Periprava au rămas numai 18 condamnaţi de drept comun, pentru a fi folosiţi la munci în sectorul administrativ, fiind cazaţi separat de cei politici.
 
În lunile mai - iunie 1959 au fost aduşi la secţia Grind 782 contrarevoluţionari, cu pedepse între 2 şi 10 ani închisoare.
 
Aceştia proveneau din Penitenciarele Aiud, Gherla şi Constanţa.
 
În centru coloniei Periprava au fost aduşi în iulie 1959, 1132 de internaţi, legionari, ca urmare a Decretului 89/17 februarie 1958, de înfiinţare a locurilor de muncă obligatorii.
 
Conform acestui decret erau internate în locurile de muncă obligatorii toate persoanele care, prin faptele sau manifestările lor primejduiesc ordinea de stat, dacă acestea nu constituie infracţiuni.
 
În anul 1957, la Periprava erau 2.040 de deţinuţi, în mai 1959, erau 1.800 deţinuţi.
 
În anul 1962 numărul de deţinuţi din colonie era de 3.255 dintre care, un număr de 709 erau internaţi administrativ, 1.800 erau contrarevoluţionari iar 746 erau condamnaţi de drept comun.
 
Conform altor surse, la Periprava au fost închişi între 1 august 1957 şi 30 decembrie 1957, peste 5.000 deţinuţi.
 
În perioada 1959 - 1964, ponderea cea mai mare au avut-o deţinuţii politici, internaţi şi condamnaţi.
 
În rapoartele comandantului coloniei către DGP, din anul 1967, se arată că, efectivele de deţinuţi au variat de la 514 în anul 1959 la 1380 în anul 1964.
 
După eliberarea deţinuţilor politici în anul 1964, colonia a fost repopulată cu deţinuţi de drept comun, în anul 1974 fiind desfiinţată.
 
Sursă: Decizia nr. 102/A/2017 a Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie a României – ce poate fi citită integral accesnd secțiunea DOCUMENT!
 
Foarte important de precizat: informațiile prezentate în acest articol sunt cuprinse în Decizia nr. 102/A/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, pusă la dispoziția ZIUA de Constanța de către Biroul de informare și relații publice al instanței, în format anonimizat, prin accesarea unui link către Portalul Jurisprudenței ÎCCJ.
 
Hotărârea poate fi accesată pe Portalul Jurisprudenței ÎCCJ, tot în format anonimizat, după completarea anumitor criterii specifice ce fac referire la „numărul deciziei“, „data deciziei“, „secție“, „cuvinte cheie“ sau la alte aspecte legale.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
 
Decizia e definitivă
Ficior, condamnat la 20 de ani de închisoare
 
Ce au descoperit arheologii în fosta colonie penitenciară din localitatea tulceană Periprava
 
Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) a făcut publice noile descoperiri de la Periprava-Tulcea (galerie foto)