Tradiții și obiceiuri de Sf. Constantin și Elena

Pe data de 21 mai, în calendarul creștin ortodox, sunt sărbătoriți Sf. Constantin și Elena, celebrare ce aduce mai multe tradiții și obiceiuri. 

Astfel, pe 21 mai, în calendarul popular este sărbătoarea păsărilor de pădure, numită Constantin Graur. Se crede că astăzi păsările își învață puii să zboare.

Era interzis să se muncească astăzi, iar dacă oamenii luau pauză de la muncile câmpului, exista credința că păsărilor nu vor mânca recoltele. 

De asemenea, circul păsărilor se sărbătoreşte la 1 septembrie, moment în care păsările care nu pleacă în ţările calde îşi pregătesc „cămările" de iarnă.

Păsările migratoare au şi ele sărbătorile lor - Ziua berzelor (atunci când după Mucenici cade o nouă zăpadă), Ziua cucului - la 25 martie -, când se consideră că pasărea solitară începe a cânta, precum şi Amuţitul cucului - la 24 iunie, când cucul va înceta să glăsuiască.

Tot prin tradiţiile transmise de la o generaţie la alta, păstorii hotărăsc în această zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe 21 mai, cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele. 

De Sfinţi Împăraţi Constantin şi Elena se fac ritualuri specifice pentru apărarea stânelor şi ciobanilor de forţe malefice, prin aprinderea „focului viu", alungarea vrăjitoarelor care fură soporul laptelui prin strigăte şi zgomote puternice.

Se mai spune, de asemenea, că pentru a avea sorţi de izbândă în orice încercare este bine să împarţi cruciuliţe tuturor cunoscuţilor.

În calendarele populare, această zi, pe 21 mai, era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur" sau „Constantinu Puilor", pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-și învețe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Totodată, conform tradiției populare, în această zi, este bine să nu se lucreze, pentru că holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până in 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovazul și meiul. 

Câți români își celebrează astăzi onomastica

Peste 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica sâmbătă, cu ocazia Sfinţilor Constantin şi Elena.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 698.155 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.123.411 femei.

Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 440.692, urmat de Costel - 76.185 şi Costică - 25.959. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin - 22.051, Costinel - 10.598, Costache - 4.439, Costi - 886, Costea - 296, Costeluş - 333, Constandin - 143, Constanţiu - 23, Ilenuş - 7 şi Costelică - 1.

La femei, 846.555 poartă numele de Elena, 100.771 - Ileana şi 61.419 - Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa - 42.422, Constantina - 20.864, Ilinca - 24.897, Costina - 5.439, Tanţa - 4.768, Nuţa - 3.627, Leana - 2.713, Costinela - 2.431, Nuţi - 1.358, Ilenuţa - 1.057, Ela - 896, Tănţica - 856, Lena - 821, Ilina - 693, Nuţica - 628, Leanca - 351, Costica - 280, Eli - 208, Constandina - 173, Tanţi - 127, Leni - 31, Ilenuş - 21 şi Ilenuşa - 5.