Un localnic a filmat pui morţi printre dejecţiile de pe câmpCeartă pe găinaţul păsărilor în satul Arsa (video)

Discordie în satul Arsa, comuna Albeşti, pe tema îngrăşămintelor animaliere împrăştiate pe câmpul din apropierea localităţii. Un localnic ne-a transmis un filmuleţ în care a surprins grămezile de dejecţii aduse de la Avicola Mangalia, printre care se pot vedea şi vreo trei pui morţi.

Numele celui care ne-a transmis fragmentul video este Constantin Scripcariu, cunoscut în comună şi pentru nenumăratele sesizări trimise instituţiilor statului pentru diverse probleme. Bărbatul spune că grămezile de dejecţii, provenite de la Avicola Mangalia, au fost depozitate la doar 300 de metri de sat. „Pe lângă bălegar vă rog să fiţi atenţi că sunt pui morţi! Mirosul în casele noastre e de nesuportat. (...)Am vomitat de două ori astăzi din cauza mirosului din curte şi casă şi când a venit primarul cu patronul s-a văzut că sunt şi pui morţi în acel bălegar, doar vreo câţiva se văd în filmuleţ, dar câţi au mâncat câinii satului. Este al doilea an când în mijlocul verii ni se face un astfel de cadou“, susţine Constantin Scripcariu. El a precizat că filmuleţul a fost făcut marţi. 

Primarul comunei Albeşti: „Am găsit într-adevăr un rest de pui“

Primarul comunei Albeşti, Gheorghe Moldovan, spune că s-a deplasat la faţa locului, la sesizarea locuitorului din Arsa, şi că ar fi văzut „un rest de pui“, dar a subliniat că nu poate spune cu certitudine că ar proveni de la Avicola Mangalia. Câte despre grămezile cu dejecţii de păsări împrăştiate pe terenul cu pricina, edilul a specificat că suprafaţa de pământ se află în proprietate privată, aparţinând Anişoarei Floarea, care deţine o fermă de animale la Arsa. „Am fost ieri (n.r. marţi) cu directorul de la Avicola Mangalia pe terenul respectiv şi am văzut că sunt vreo 30 de grămezi de dejecţii. Noi le-am pus în vedere celor de la avicola, în cazul în care pasărea moartă era adusă de la ei, să nu mai pună cu bălegarul şi păsări moarte. În rest, faptul că proprietarul terenului, în baza unui contract, ia dejecţii de păsări şi le foloseşte ca îngrăşământ este perfect legal. Primăria nu poate interveni pe terenul omului“, a subliniat primarul din Albeşti. La rândul său, proprietara terenului, Anişoara Floarea, a afirmat că fertilizarea solurilor este perfect legală şi că grămezile de găinaţ nu sunt atât de aproape de sat cum pretinde reclamantul. 

Proprietarul terenului: „Nu este nimic ilegal“  

„Nu este nimic ilegal în ceea ce fac eu. Terenul este departe de sat. Noi ziua luăm îngrăşământul de la avicola, iar seara îl împrăştiem şi îl încorporăm în brazdă. Eu am animale, cu asta mă ocup. Am o fermă de 400 de capete şi folosesc îngrăşământ natural pentru terenul pe care îl cultiv. Nu am băgat niciodată îngrăşăminte chimice în pământul meu“, ne-a declarat Anişoara Florea. Femeia a precizat că nu este singura care ia dejecţii de păsări de la Avicola pentru a-şi fertiliza terenul, dar că este singura împotriva căreia Constantin Scripcariu are ceva de obiectat. 

Liviu Moroianu: „Nu semăna a pui de la noi“

L-am contactat telefonic şi pe directorul de la Avicola Mangalia, Liviu Moroianu, care ne-a declarat că societatea sa nu are nicio implicare în acest caz, în afară de faptul că are contracte cu mai mulţi săteni cărora, prin contract, le oferă îngrăşăminte. Mai mult, reprezentantul Avicola Mangalia a precizat că potrivit art. 11 din Ordinul nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, în cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare sunt, în cazul fermelor de păsări până la 5.000 de capete de 500 m, iar în cazul celor cu peste 5.000 capete şi al complexelor avicole industriale, de 1.000 m. În ceea ce priveşte puii morţi care apar în filmuleţ, Moroianu susţine că ar fi putut fi aduşi de cineva acolo. „Nu semăna a fi un pui de la noi. Noi creştem pui albi, de carne, care au o anumită conformaţie“, a subliniat directorul Avicola Mangalia. 

Vasile Petro: „Utilizarea îngrăşămintelor naturale trebuie încurajată“ 

De precizat că Scripcariu a mai reclamat anterior complexul de păsări de la Mangalia. În urma reclamaţiilor sale, care au ajuns până şi pe masa Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Galaţi, Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Constanţa a interzis Avicolei Mangalia depozitarea sau încorporarea dejecţiilor pe terenuri aflate la mai puţin de 2 km de cea mai apropiată locuinţă. Într-un alt răspuns adresat lui Scripcariu, comisarii Gărzii de Mediu susţin că utilizarea gunoiului de grajd este o practică încurajată de sistemul legislativ din domeniul protecţiei mediului. Conform constatărilor, gunoiul de grajd provine de la Ferma 2 Mangalia SRL. Pe raza satului Arsa, societatea are încheiate contracte de predare a gunoiului de grajd cu Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine şi cu PF Ficiu Dumitru. Conform contractelor încheiate, „furnizorul se obligă să pună la dispoziţia beneficiarului gunoi de grajd rezultat din activitatea de creştere a puilor de carne, după perioada de stocare necesară pentru stabilizare/fermentare de şase luni, iar beneficiarul se obligă să facă încorporarea rapidă a dejecţiilor în teren, să nu depoziteze în grămezi pe câmp dejecţiile solide, să nu le administreze pe timp de ploaie, ninsoare, soare puternic“, se arată în răspunsul adresat lui Scripcariu pe 11 martie anul acesta. Directorul Comisariatului Judeţean Constanţa al Gărzii de Mediu, Vasile Petro, ne-a declarat că instituţia a ascultat şi părerea reclamantului, dar că este recomandată utilizarea îngrăşămintelor naturale în detrimentul celor chimice. În acest context, el a adăugat că măsura privind interzicerea depozitării unor astfel de dejecţii la mai puţin de 2 km de sat ar fi fost „un pic cam abuzivă“.

Precizăm că SC Ferma 2 Mangalia SRL este deţinută de către Cătălin Mihalache, Lucian Nicolae Şerban şi asociatul persoană fizică SC Rimnicomb SRL deţinută de Rodica Adriana Vicol şi administrată de Eugen Niculescu.