Ziua Inginerului Român. Bătrânul inginer Saligny, „un Mesia pentru dobrogeni”

La data de 14 septembrie, celebrăm  Ziua Inginerului Român. Ziua aleasă are legatura cu inaugurarea podului “Regele Carol I”- redenumit ulterior ”Podul Anghel Saligny”- proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny, unul dintre profesorii de renume ai universității Politehnice).

Ziua Inginerului Român este o sărbătoare națională a inginerilor din toată țara. 

Cu această ocazia zilei de 14 septembrie Ministerul Educației Naționale, Academia de Științe Tehnice și asociațiile profesionale ale inginerilor din România pot desfășura manifestări științifice cu caracter simbolic, prilejuite de acest eveniment. 

 Profesia de inginer are o veche tradiție în România. Primul Corp Tehnic din România a fost Corpul Tehnic Român, înființat la 15 iunie 1894.

Prima societate a inginerilor, Societatea Politehnică, a fost constituită la 6 decembrie 1881, în prezenţa regelui Carol I, cu ocazia inaugurării primei căi ferate proiectate şi realizate în întregime de ingineri români, respectiv Buzău-Mărăşeşti. În 1918, a fost înfiinţată, la Iaşi, Asociaţia Generală a Inginerilor din România (AGIR). Cele două asociaţii şi-au desfăşurat activitatea concomitent, până în 1949, când au fuzionat, sub denumirea de Asociaţia Ştiinţifică a Tehnicienilor, fiind denumită, ulterior, Asociaţia Ştiinţifică a Inginerilor şi Tehnicienilor (1951-1962) şi Consiliul Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor (până în decembrie 1989), potrivit www.agir.ro.


Un articol impresionant, descoperit în colecția „Dobrogea Jună. Caleidoscop”, îl are ca protagonist pe Anghel Saligny, legenda ingineriei românești, cel care și-a pus geniul creator în slujba unor lucrări ce stau în picioare și astăzi, după mai bine de un secol.

Remarcabil inventator, autor al unor soluții originale și îndrăznețe, premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat, academician, ministru și pedagog, inginerul Saligny a fost și un om special, de o modestie și o discreție emblematice doar pentru oamenii cu adevărat valoroși.

Textul din care cităm mai jos, intitulat „A trecut un om!” este publicat în ziarul „Dobrogea Jună” nr. 126, din 26 august 1923  și se referă la trecerea prin oraș a inginerului Saligny, „chiar prin staţia de cale ferată ce-i poartă cu mândrie numele şi aproape nimeni nu a bănuit prezenţa lui în tren”. 

Sosit să ia măsuri pentru construirea liniei ferate Constanţa-Techirghiol, profesionistul desăvârșit și-a făcut treaba în liniște, cu responsabilitate și discreție, fără a avea nevoie de surle și trâmbițe, de primiri oficiale sau ovații populare.  „Zilnic gazetele locale înregistrează sosirea sau plecarea din localitate a d-lui Brătianu, Moşoiu, Cosma, a diferiţilor curieri diplomatici, după cum deseori, citim că d. prefect al judeţului a plecat sau d-l primar a sosit de la Bucureşti unde a făcut etc., etc.Alaltăieri a sosit însă în localitate un om, un om în adevăratul înţeles al cuvântului, un om care pentru ţara întreagă înseamnă ceva şi pentru care noi Dobrogenii a fost un Mesia. Este vorba de bătrânul inginer Saligny, cel ce a pus cea dintâi piatră pentru construirea portului Constanţa, cel ce a dovedit lumii că inginerii români sunt capabili să facă ceva şi în sfârşit, cel care a construit podul de la Cernavodă peste Dunăre. 

El a legat Dobrogea noastră de trupul ţării, el a făcut să vieze românismul pe meleagurile acestei provincii transitate. Şi a trecut cu trenul, fără să facă zgomot în jurul său, a trecut chiar prin staţia de cale ferată ce-i poartă cu mândrie numele şi aproape nimeni nu a bănuit prezenţa lui în tren. Şi-a venit din nou în Dobrogea, nu să se plimbe, nici să fleurteze, ci să adaoge încă o perlă la colanul de binefaceri pe care una câte una, le-a înşirat aci şi aiurea.

A venit să ia măsuri pentru cât mai urgenta construire a linii ferate Constanţa-Techirghiol, chestiune despre care ne ocupăm separat în altă parte a ziarului nostru.

Şi când astfel a călătorit şi a trecut pe la noi inginerul Saligny, ne gândim cu scârbă la fantoşii politici care când îşi plimbă hoitul pe undeva, prin forţa administrativă, adună lume, lume multă ca să-i vadă şi să-i salute cu smerenie...”  


Sursa foto: arhiva ZIUA de Constanța