ZIUA LIVE. Părintele Dănuţ Marius Bertea, despre concursul Național Catehetic „Rugăciunea în viața mea“

Miercuri, 6 aprilie, invitatul emisiunii ZIUA LIVE este părintele Dănuţ Marius Bertea - preot paroh al Parohiei Buna Vestire, din municipiul Constanța.

În societatea tehnologizată în care trăim, atenția ne este mai degrabă captată de gadget-uri menite să ne distreze cu orice preț, ceea ce ne face să ne petrecem tot mai puțin timp gândind și reflectând inclusiv la ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
 
„Evanghelia este scrisă de mult timp, (...), încă este actuală, dar nu este înțeleasă de mulți tineri”, a precizat preotul.




Părintele vorbește și despre Concursul Național Catehetic „Rugăciunea în viața mea“, organizat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, de către Sectorul teologic – educațional al Patriarhiei Române, în parteneriat cu Ministerul Educației.

„Am desfășurat cinci cateheze. Toate sunt legate de rugăciune și pe fiecare am avut câte o activitate practică” 

„Recomand rugăciunea lui Iisus. Este o rugăciune foarte scurtă, foarte pragmatică, foarte importantă. Ca activitate practică aici, i-am învățat pe copii cum să facă un nod de metanie. Prin această activitate, mi-am dorit să fie mai responsabili”

„A treia cateheză a fost pe rugăciune publică. Mi-am dorit ca accdentul să cadă pe Sfânta Liturghie. Am extras de acolo 10 momente (...) mai ușor de recunoscut de ei. Le-am pus pe videoproiector, după care le-am amestecat și, pe o planșă, să le pună în ordine”

„Ne-am gândit că toți avem acasă icoane. (...) Rugăciunea în fața icoanei. (...) Am vrut să jonglăm puțin cu lucrurile uzuale pentru e. Copiii astăzi fac puzzle-uri și am făcut câteva icoane (...) sub formă de puzzle și copiii au încercat să le contruiască”

„Moartea nu este bine văzută în societate (...) însă ea face parte din viața noastră. (...) Ne așteaptă pe fiecare dintre noi. Ca activitate practică, am făcut colivă cu ei (copiii - n.r.). Pe lângă să orneze coliva, au mâncat și bomboane. După care, i-am învățat pe copii să facă pomelnicul celor adormiți”

„Am mers într-un liceu (...) de această dată, am zis să facem altceva. Am luat câțiva copiii cu mine. Efectul a fost extraordinar. (...) Doar am făcut introducerea, i-am lăsat să colaboreze ei”

„Cei mai mici, la noi, au 6 luni... ei deja sunt mari. (...) Fac și gălăgie, dar nu ne deranjează că noi suntem concentrați pe rugăciune. (...) Copilul care plânge în biserică, poate vorbește cu Dumnezeu”

„Rugăciunea este oxigenul sufletului”

„Nu are importanță ce sparg copiii în biserică. Le cumpărăm. În biserică, îmi doresc foarte mult să am icone vii - copiii sunt icoane vii, care îl arată pe Dumnezeu. (...) Copilul are prioritate în biserică. Dacă un copil te deranjează în biserică, înseamnă că tu nu ești în biserică. (...) înseamnă că nu sunt concentrat în rugăciune”

„Pentru mine, este o bucurie adevărată. Copilul acesta care vine lângă mine și mă întreabă ce fac”

„Hristos este înconjurat de copiii. Hristos este bucurie”

„Astăzi, foarte mulți părinți se plâng că nu pot să îl ia din fața calculatorului. (...) Copilul nu e voie niciodată să îl condiționezi de la Dumnezeu. Nu îl opriți. Eu îi las să se joace. (...) periodic le oferim și tort, și pizza. (...) Biserca e bucurie, (...) e vie”  

„Psihologia modernă afirmă că influența cea mai mare asupra familiei o are femeia. (...) Femeia creștină trebuie să fie după modelul Maicii Domnului. (...) Păcatul este atât de pregnant, încât își pierde rafinamentul (femeia - n.r.). Prin spovedanie, (...), se purifică, devine frumoasă”