Ziua Regalităţii. Timp de opt decenii a fost Ziua Naţională a României

După ce, ieri, am sărbătorit trei evenimente foarte importante în istoria României - Ziua Independenței României proclamată în 1877, Victoria Coaliției Națiunilor Unite și Ziua Europei - astăzi rămânem la aceeaşi triplă semnificaţie, de data aceasta legată de regalitate.
Aşadar, la 10 Mai 1866, Carol I devenea domnitor al României, ca 11 ani mai târziu, statul român să-şi oficializeze independenţa, pentru ca la 10 Mai 1881 România să devină regat.
Din 1867 şi până în 1947, datorită acestor trei motive, pe data de 10 mai românii au sărbătorit Ziua Naţională a României, până când a fost înlăturată monarhia, iar regimul comunist a venit la putere.
 

• 10 Mai 1866 - Venirea lui Carol în România

În februarie 1866, după ce Alexandru Ioan Cuza semna actul de abdicare, câteva luni mai târziu, pe 10 mai 1866, Principele Carol I intră în Bucureşti, fiind proclamat „domnitor al tuturor românilor”, şi rosteşte jurământul în faţa Parlamentului, în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apăr drepturile şi integritatea teritorială”.
Odată cu proclamarea Regatului, în 1881, 10 mai a devenit Ziua Regelui sau Ziua Regalităţii, prilej de sărbătoare, chiar şi în zilele noastre, pentru Casa Regală şi pentru toţi susţinătorii monarhiei.
Timp de opt decenii, până în 1947, 10 Mai a fost Ziua Naţională a României.
 

• 10 mai 1881, serbarea încoronării

La 15 ani de la urcarea pe tron a Principelui Carol I, ziua de 10 mai a fost aleasă pentru sărbătorirea, în mod simbolic, a proclamarii Regatului.
Conform insemnarilor lui Carol I, el i-a propus lui I.C. Bratianu ca serbarea incoronarii sa aiba loc pe 10 mai, in cadrul marii festivitati anuale prin care se celebra urcarea sa pe tron.
 

• 10 mai 1946 – ultima zi a monarhiei

 
Anul acesta se împlinesc 72 de ani de la ultima sărbătorire oficială a acestei zile, ca Ziua Naţională a României, pe 10 mai 1946.