Trei zile de sărbătoare autentică Cumpănenii au bifat cu succes o nouă ediţie a Festivalului Internaţional „Rodul Pământului” (galerie foto)

O sută de expozanţi din toată ţara au fost prezenţi anul acesta, începând de vineri până duminică, la cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional „Rodul Pământului. Zilele Recoltei la Cumpăna”. Cei peste 10.000 de locuitori ai comunei, dar şi cetăţenii din localităţile învecinate au avut de unde alege produse de calitate pentru cămara din această toamnă. Legumele de sezon, de la roşii, gogonele, ardei capia până la dovleacul tocmai bun de făcut plăcintă, toate au ajuns în gospodăriile cumpănenilor. Dar la loc de cinste s-au aflat şi ceramica de Horezu, obiectele de artizanat de la Muzeul din Pecineaga şi sculpturile în lemn din Hunedoara şi din Harghita. Şi unităţile de învăţământ din Cumpăna au expus la stand, spre vânzare, creaţiile copiilor. Nu au rămas neapreciate nici standurile societăţilor de panificaţie, care îmbiau cumpărători cu diverse sortimente de pâine, dar şi cu produse de patiserie. Peştele a fost şi el la mare căutare. La fel şi mierea de albine, fructele, vinul şi mustul.

Şi la cea de-a XI-a ediţie a festivalului, zootehniştii din judeţul Constanţa şi-au făcut simţită prezenţa. Astfel că în ţarcurile amenajate pe stadionul din localitate se aflau de la găinuşele de munte, curcanii şi porcii tradiţionali româneşti până la oile Institutului de Oierie Palas. Cu această ocazie, primarul ec. Mariana Gâju a lansat şi un apel către autorităţi. „Sunt oi pe cale de dispariţie, dacă Institutul de Oierie Palas nu este susţinut prin finanţare de către Guvernul României”, a atras atenţia tuturor, şefa autorităţii locale. „Suntem prezenţi aici, pentru ca umăr lângă umăr, să ne întâlnim şi să slăvim recolta. Niciodată nu vom fi în stare să mulţumim pământului pentru roadele pe care ni le dăruieşte”, a mai spus primarul ec. Mariana Gâju, mulţumind, în acelaşi timp, pentru participare tuturor invitaţilor din ţară şi din străinătate.
Primarul ec. Mariana Gâju a ţinut, vineri, la deschiderea festivalului, să felicite, în mod special, prezenţa la stand, pe durata tuturor celor trei zile, a reprezentanţilor Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa.
 
Invitaţi din ţară şi din străinătate
 
În cele trei zile de festival internaţional au sosit la Cumpăna oficialităţi din 11 judeţe ale României, dar şi din ţările cu care comuna Cumpăna are încheiate acorduri de înfrăţire (Republica Moldova, Turcia, Grecia). De asemenea, vineri după-amiază au fost în mijlocul cumpănenilor, consulul general al Federaţiei Ruse la Constanţa, Mikhail Reva, consulul general al Republicii Populare Chineze la Constanţa, Su Yanwen, şi consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Fusun Aramaz.
La fel de importantă pentru autoritatea locală a fost vineri prezenţa deputatului Mircea Titus Dobre, a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Turism, Răzvan Filipescu, a directorului general al Direcţiei Agricole Constanţa, Boris Parpală, şi a consilierului judeţean Florea Dumitru, inginer agronom la nivelul judeţului Constanţa. Dar şi sâmbătă, cumpănenii au avut parte de invitaţi speciali. În cea de-a doua zi de festival au sosit la Cumpăna Înaltpreasfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi membrii Coralei Armonia. De menţionat că în toate cele trei zile dedicate rodului pământului, în localitatea constănţeană au susţinut momente artistice ansambluri populare din toată ţara, dar şi interpreţi cunoscuţi precum: Niculina Stoican, Viorica Macovei, Ionuţ Galani şi Alex Velea.
 
Parteneri de nădejde, alături de cumpăneni
 
Primarul ec. Mariana Gâju a precizat că evenimentul nu ar fi avut amploarea dorită, dacă nu ar fi existat o serie de parteneri de nădejde. „În aceste momente de criză, administraţia publică locală nu ar fi fost în stare să realizeze această activitate la nivelul acesta, dacă nu ar fi avut parteneri de nădejde, precum Autoritatea Naţională pentru Turism, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului «Litoral - Delta Dunării», Asociaţia Comunelor din România, Consiliul Judeţean Constanţa şi Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă a Judeţului Constanţa”, a precizat primarul ec. Mariana Gâju.
 
„Vreau să văd Cumpăna pe harta structurilor de cazare!”
 
Deputatul Mircea Titus Dobre le-a urat, vineri, cetăţenilor să aibă parte de două zile frumoase, explicându-le că nu va putea să le fie alături întrucât week-end-ul îl va petrece „tot într-o zonă rurală, însă într-o zonă foarte fierbinte”. „Văd cum de la un an la altul acest eveniment ia amploare. Din ce în ce mai multe firme şi persoane fizice, care au producţie proprie, vin şi expun în acest loc. Vreau să vă urez petrecere frumoasă în acest weekend, pentru că eu în aceste două zile mă voi deplasa la Roşia Montană, tot o zonă rurală, dar o zonă foarte fierbinte”, le-a transmis deputatul constănţean tuturor celor prezenţi în prima zi de festival.
La rândul lui, Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, le-a împărtăşit cumpănenilor o dorinţă de-a sa. „Vreau să văd Cumpăna pe harta structurilor de clasificare şi de cazare turistică”, a declarat, vineri, la Cumpăna, preşedintele ANT.
 
Nu au lipsit festivităţile de premiere
 
În cadrul festivităţilor au fost premiaţi cei mai buni elevi din localitate, tinerii care împlinesc 18 ani, vârstnicii care au împlinit 80 de ani anul acesta, cuplurile care sărbătoresc 50 de ani de la căsătorie, copii născuţi în perioada iunie – septembrie, cei mai buni gospodari din Cumpăna, dar şi comunele din România implicate în promovarea satului românesc şi a turismului agrorural. Un moment la fel de special a avut loc sâmbătă, când şefa autorităţii locale a înmânat cheia comunei Cumpăna următoarelor localităţi, care au încheiate acorduri de înfrăţire: Puhăceni, Sărata Veche, Budeşti, Străşeni şi Capaclia din Republica Moldova, Dobrichka din Bulgaria.
 
A fost gătită cea mai mare plăcintă dobrogeană
 
Ca de fiecare dată, concursurile au constituit deliciul acestui festival. Lipovencele, româncele, musulmancele, aromâncele au intrat vineri şi sâmbătă în competiţie, gătind pe loc cele mai delicioase preparate. De asemenea, sub aplauzele celor prezenţi, cei îndemânatici s-au întrecut în cadrul unor concursuri de sculptură în legume şi fructe.
Sâmbătă a avut loc un eveniment mult aşteptat de localnici şi de invitaţi, devenit o tradiţie în Cumpăna, în cadrul căruia toţi ce prezenţi au degustat din cea mai mare plăcintă dobrogeană, care măsura 35 de metri.