Administratie locala
Consilierii locali municipali au aprobat ieri politica de parcare la nivelul municipiului Constanţa. De la vot s-au abţinut cei şapte aleşi locali liberali prezenţi la şedinţă. La scurt timp după votul din CLM, organizaţia USR Constanţa a reamintit care au fost propunerile adresate Consiliului Local Municipal Constanţa în noiembrie 2018 cu privire la implementarea unor măsuri în politica de parcări a municipiului Constanţa, propuneri neluate în considerare în cadrul proiectului.
În data de 2.11.2018, Uniunea Salvaţi România (USR) - filiala Constanţa a transmis către Primăria Constanţa puncte de vedere referitoare la politica de parcări din municipiul Constanţa, fără însă ca municipalitatea să ţină cont de vreuna dintre observaţiile transmise.
Redăm, mai jos, punctele de vedere ale USR Constanţa referitoare la politica de parcări din municipiu, transmise către Primăria Constanţa:
„În urma analizei acestui document, vă putem comunica că nu poate fi considerat ca fiind o politică publică deoarece: Nu se cunoaşte autorul acestui document. Acest document este realizat superficial şi incomplet, prin urmare revenim la solicitarea de a realiza cu profesionalism aceasta politica de parcări. Dă impresia că este elaborat doar „ca să fie”, nu că îşi propune să rezolve cu adevărat o serie de probleme. Indiferent cine este iniţiatorul acestui proiect, este necesar ca în spatele lui să se regăsească o întreagă echipă de
specialişti şi experţi în mobilitate, urbanism, administraţie publică, sociologie.
Nu există informaţii despre situaţia existentă. În forma încărcată pe pagina Primăriei, documentul nu
conţine nicio informaţie a situaţiei existente. Este datoria autorităţilor să facă aceste dezbateri interesante pentru locuitori pentru a putea obţine şi părerea lor şi totodată pentru a conştientiza problema, deoarece ei vor fi direct afectaţi. Există câteva date ale situaţiei existente în PMUD, însă acestea oricum sunt din anul 2015 şi nu vor avea mulţi răbdarea sau nu vor şti să caute acolo. Prin urmare, este necesară prezentarea în document a datelor precum: numărul de maşini înmatriculate în municipiul Constanţa, numărul de navetişti care se deplasează cu autoturismul personal, numărul de studenţi care vin la studii cu maşina personală şi numărul de turişti care vin cu maşina pe litoral; numărul de locuri de parcare publice/private, numărul de locuri de parcare care „muşcă” din trotuar, pentru că ele îngreunează traficul pietonal şi imaginea oraşului, numărul de locuri de parcare în lungul arterelor de circulaţie pentru că ele congestionează traficul auto şi a transportului în comun, de locuri de parcare publice şi numărul de locuri de parcare private.
Nu există o evaluare a modului în care este operat serviciul în prezent. Şi în momentul de faţă există parcări publice/private, gratuite/cu taxă. Care este rezultatul managementului de până acum?
Nu există o identificare clară a principalelor probleme legate de parcări, nici o zonificare a lor. Fără o evaluare precisă a situaţiei existente şi a principalelor probleme (cuantificate şi localizate), nu se poate crea o politică publică funcţională.
Nu există măsuri specifice oraşului Constanţa. Măsurile prezentate sunt extrem de generale, nu există nimic specific. Fiind atât de generale, ele pot fi aplicate oricărui oraş din România şi totodată prea generale pentru a rezolva cu adevărat problemele specifice. Nu are niciun rost aprobarea documentului în forma actuală ca ulterior să mai fie aprobat un document ce vorbeşte despre prioritizarea acţiunilor viitoare şi unul despre zonificare. Este absolut inutil.
Lipsesc obiective măsurabile sau „SMART” care să includă indicatori şi valori (ţinte) pentru monitorizare. Acest lucru este foarte important întrucât implicit ghidul POR PI 4.1 face referire la necesitatea monitorizării politicii de parcare, chiar dacă nu dă indicaţii foarte clare despre cum ar trebui structurat un asemenea document.
Nu se specifică în mod concret cum anume se vor folosi veniturile din taxele de parcare. Se doreşte realocarea veniturilor din parcare către „zona transport”, ceea ce ar putea implica şi lărgirea infrastructurii pentru autovehicule personale. Aceste resurse financiare obţinute din parcare ar trebui să fie în totalitate transparente, orice utilizator al parcărilor să ştie câţi bani s-au colectat şi pentru ce au fost investiţi. De asemenea, este de dorit ca banii să fie investiţi în proiecte de mobilitate urbană durabilă, piste pentru biciclete, transport public, noi zone pietonale etc.
Nu este identificată necesitatea informării şi a conştientizării populaţiei. Toate măsurile punitive care fac parte din politicile de parcare trebuie susţinute de campanii de promovare / educare. Locuitorii oraşelor româneşti încă nu sunt familiarizaţi cu modul de gândire care stă la baza mobilităţii urbane durabile şi a noilor politici de parcare. Ei nu percep de ce parcarea ar trebui tarifată, ci din contră, consideră că este vorba de un serviciu gratuit, ba chiar un drept fundamental. Ar fi poate utilă, cel puţin afilierea la „Parching Day”.
Care este ţelul acestei politici de parcări? Se doreşte descurajarea sau încurajarea deplasărilor motorizate individuale? În document este prezentat un număr de 108.679 de autovehicule înmatriculate pe teritoriul municipiului Constanţa + turişti + studenţi + navetişti şi se vehiculează că ar exista un număr de aproximativ de 20.000 de locuri de parcare. Prin urmare, probabil, există locuri de parcare pentru 1/6 din numărul total de maşini care pot exista pe teritoriul municipiului într-o zi. Celelalte 5/6 nu vor dispărea odată cu aprobarea noii politici de parcare. Prin urmare, oricâte parcări noi s-ar construi, nu vor putea fi suficiente. În plus de asta, un număr mai mare de locuri de parcare încurajează deplasările cu autoturismul personal, deci congestii şi mai mari ale traficului, imposibilitatea funcţionării optime a transportului în comun, dificultatea deplasării autospecialelor pentru intervenţii etc.
În concluzie, este de dorit ca să nu fie încurajată deplasarea motorizată în interiorul oraşului, prin
urmare ar trebui să devină o prioritate construirea hub-urilor (N,S,V) şi dezvoltarea principiului Park&Ride la marginea oraşului“, sunt de părere reprezentanţii USR Constanţa.
USR Constanţa dezaprobă politica de parcare la nivelul municipiului Constanţa adoptată de Consiliul Local Municipal
01 Mar, 2019 00:00
1477
Consilierii locali municipali au aprobat ieri politica de parcare la nivelul municipiului Constanţa. De la vot s-au abţinut cei şapte aleşi locali liberali prezenţi la şedinţă. La scurt timp după votul din CLM, organizaţia USR Constanţa a reamintit care au fost propunerile adresate Consiliului Local Municipal Constanţa în noiembrie 2018 cu privire la implementarea unor măsuri în politica de parcări a municipiului Constanţa, propuneri neluate în considerare în cadrul proiectului.În data de 2.11.2018, Uniunea Salvaţi România (USR) - filiala Constanţa a transmis către Primăria Constanţa puncte de vedere referitoare la politica de parcări din municipiul Constanţa, fără însă ca municipalitatea să ţină cont de vreuna dintre observaţiile transmise.
Redăm, mai jos, punctele de vedere ale USR Constanţa referitoare la politica de parcări din municipiu, transmise către Primăria Constanţa:
„În urma analizei acestui document, vă putem comunica că nu poate fi considerat ca fiind o politică publică deoarece: Nu se cunoaşte autorul acestui document. Acest document este realizat superficial şi incomplet, prin urmare revenim la solicitarea de a realiza cu profesionalism aceasta politica de parcări. Dă impresia că este elaborat doar „ca să fie”, nu că îşi propune să rezolve cu adevărat o serie de probleme. Indiferent cine este iniţiatorul acestui proiect, este necesar ca în spatele lui să se regăsească o întreagă echipă de
specialişti şi experţi în mobilitate, urbanism, administraţie publică, sociologie.
Nu există informaţii despre situaţia existentă. În forma încărcată pe pagina Primăriei, documentul nu
conţine nicio informaţie a situaţiei existente. Este datoria autorităţilor să facă aceste dezbateri interesante pentru locuitori pentru a putea obţine şi părerea lor şi totodată pentru a conştientiza problema, deoarece ei vor fi direct afectaţi. Există câteva date ale situaţiei existente în PMUD, însă acestea oricum sunt din anul 2015 şi nu vor avea mulţi răbdarea sau nu vor şti să caute acolo. Prin urmare, este necesară prezentarea în document a datelor precum: numărul de maşini înmatriculate în municipiul Constanţa, numărul de navetişti care se deplasează cu autoturismul personal, numărul de studenţi care vin la studii cu maşina personală şi numărul de turişti care vin cu maşina pe litoral; numărul de locuri de parcare publice/private, numărul de locuri de parcare care „muşcă” din trotuar, pentru că ele îngreunează traficul pietonal şi imaginea oraşului, numărul de locuri de parcare în lungul arterelor de circulaţie pentru că ele congestionează traficul auto şi a transportului în comun, de locuri de parcare publice şi numărul de locuri de parcare private.
Nu există o evaluare a modului în care este operat serviciul în prezent. Şi în momentul de faţă există parcări publice/private, gratuite/cu taxă. Care este rezultatul managementului de până acum?
Nu există o identificare clară a principalelor probleme legate de parcări, nici o zonificare a lor. Fără o evaluare precisă a situaţiei existente şi a principalelor probleme (cuantificate şi localizate), nu se poate crea o politică publică funcţională.
Nu există măsuri specifice oraşului Constanţa. Măsurile prezentate sunt extrem de generale, nu există nimic specific. Fiind atât de generale, ele pot fi aplicate oricărui oraş din România şi totodată prea generale pentru a rezolva cu adevărat problemele specifice. Nu are niciun rost aprobarea documentului în forma actuală ca ulterior să mai fie aprobat un document ce vorbeşte despre prioritizarea acţiunilor viitoare şi unul despre zonificare. Este absolut inutil.
Lipsesc obiective măsurabile sau „SMART” care să includă indicatori şi valori (ţinte) pentru monitorizare. Acest lucru este foarte important întrucât implicit ghidul POR PI 4.1 face referire la necesitatea monitorizării politicii de parcare, chiar dacă nu dă indicaţii foarte clare despre cum ar trebui structurat un asemenea document.
Nu se specifică în mod concret cum anume se vor folosi veniturile din taxele de parcare. Se doreşte realocarea veniturilor din parcare către „zona transport”, ceea ce ar putea implica şi lărgirea infrastructurii pentru autovehicule personale. Aceste resurse financiare obţinute din parcare ar trebui să fie în totalitate transparente, orice utilizator al parcărilor să ştie câţi bani s-au colectat şi pentru ce au fost investiţi. De asemenea, este de dorit ca banii să fie investiţi în proiecte de mobilitate urbană durabilă, piste pentru biciclete, transport public, noi zone pietonale etc.
Nu este identificată necesitatea informării şi a conştientizării populaţiei. Toate măsurile punitive care fac parte din politicile de parcare trebuie susţinute de campanii de promovare / educare. Locuitorii oraşelor româneşti încă nu sunt familiarizaţi cu modul de gândire care stă la baza mobilităţii urbane durabile şi a noilor politici de parcare. Ei nu percep de ce parcarea ar trebui tarifată, ci din contră, consideră că este vorba de un serviciu gratuit, ba chiar un drept fundamental. Ar fi poate utilă, cel puţin afilierea la „Parching Day”.
Care este ţelul acestei politici de parcări? Se doreşte descurajarea sau încurajarea deplasărilor motorizate individuale? În document este prezentat un număr de 108.679 de autovehicule înmatriculate pe teritoriul municipiului Constanţa + turişti + studenţi + navetişti şi se vehiculează că ar exista un număr de aproximativ de 20.000 de locuri de parcare. Prin urmare, probabil, există locuri de parcare pentru 1/6 din numărul total de maşini care pot exista pe teritoriul municipiului într-o zi. Celelalte 5/6 nu vor dispărea odată cu aprobarea noii politici de parcare. Prin urmare, oricâte parcări noi s-ar construi, nu vor putea fi suficiente. În plus de asta, un număr mai mare de locuri de parcare încurajează deplasările cu autoturismul personal, deci congestii şi mai mari ale traficului, imposibilitatea funcţionării optime a transportului în comun, dificultatea deplasării autospecialelor pentru intervenţii etc.
În concluzie, este de dorit ca să nu fie încurajată deplasarea motorizată în interiorul oraşului, prin
urmare ar trebui să devină o prioritate construirea hub-urilor (N,S,V) şi dezvoltarea principiului Park&Ride la marginea oraşului“, sunt de părere reprezentanţii USR Constanţa.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: