Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL - „În Constanţa se simte la fiecare pas administraţia locală incompetentă, care nu face nimic“

Românii sunt din ce în ce mai interesaţi de temele şi politicile europene atunci când întâlnesc politicieni care se pricep şi ştiu să le vorbească despre Europa. Oamenii sunt interesaţi de Europa pentru că vor străzi, spitale şi autostrăzi ca în Europa.
 
- Mulţi români nu înţeleg importanţa alegerilor europene pentru că nu înţeleg cum ar putea Bruxelles-ul să le schimbe în vreun fel viaţa. Ce le transmiteţi acestor oameni?
 
De fapt, românii sunt din ce în ce mai interesaţi de temele europene şi politicile europene atunci când întâlnesc politicieni care se pricep şi ştiu să le vorbească despre Europa. Oamenii sunt interesaţi de Europa pentru că vor străzi, spitale şi autostrăzi ca în Europa.
 
Doar că actualii guvernanţi de la Bucureşti nu se pricep să le vorbească oamenilor despre Uniunea Europeană fiindcă nici ei nu înţeleg prea bine cum funcţionează UE, nu au pregătirea necesară. Mulţi politicieni umplu spaţiul public cu teme false, nerelevante pentru oameni, ocolesc dezbaterile europene, apoi se miră că oamenii nu sunt interesaţi să-i voteze la alegerile europarlamentare.
 
Noi le spunem oamenilor clar: de 12 ani de când am aderat la UE, românii pot călători, munci sau studia oriunde în statele membre ale Uniunii. În tot acest timp, am primit de la UE de 3 ori mai multe fonduri decât am contribuit la bugetul european. Am primit 51 de miliarde de euro şi am contribuit cu doar 17 miliarde de euro. În viitorul buget multianual al UE pe care îl vom negocia în Parlamentul European vrem să obţinem la fel de multe alocări financiare pentru România, iar banii să ajungă mai uşor la oameni. Dar este nevoie şi de un guvern la Bucureşti capabil să atragă toate aceste fonduri europene.
 
- Aţi vizitat de mai multe ori Constanţa în ultimul an... Ce impresie v-a făcut? Arată ca oraş european?
 
În ultimul an am fost de 5 ori în Constanţa şi nu doar în municipiul Constanţa, ci şi în diferite zone din judeţ, de exemplu comuna Topalu, în Mangalia, Ovidiu şi Cernavodă. Am văzut că întreg judeţul are un potenţial imens în ceea ce priveşte turismul şi posibilităţile de dezvoltare: pornind din sudul judeţului, de la Castrul roman Altenum din comuna Oltina sau Monumentul Triumfal de la Adamclisi şi până în nord, la Cetatea Capidava de la Topalu.
 
Din nefericire, din cauza incompetenţei şi a nepăsării autorităţilor centrale şi judeţene, judeţul e departe de a-şi atinge potenţialul. Acei primari constănţeni care doresc să atragă fonduri europene pentru a dezvolta comunităţile pe care le conduc nu primesc sprijinul necesar de la autorităţile centrale. Iar acest lucru se reflectă în modul în care arată oraşele şi localităţile din judeţ. În loc să vorbim despre municipiul Constanţa ca despre un oraş-port modern şi un oraş-staţiune renumit, cu o infrastructură bine dezvoltată şi cu numeroase puncte de atracţie, vorbim despre un oraş care devine din ce în ce mai gri şi mai pustiu.
 
De exemplu, zona pietonală din centrul Constanţei arată ca în urmă cu 30 de ani, se vede clar că nu s-a ocupat nimeni. Este doar beton, nu există nimic verde, nu vedem că înfloreşte. Se simte în Constanţa la fiecare pas administraţia locală incompetentă, care nu face nimic, în timp ce în alte locuri răsar parcuri industriale, vin investitori, oamenii au locuri de muncă, tinerii rămân acolo. Se vede că, din păcate, Constanţa se depopulează.
 
Am văzut în Constanţa cum nepăsarea poate distruge complet monumente şi obiective istorice. Cazinoul din Constanţa a ajuns cel mai mare cuib de porumbei din România. Simbolul municipiului Constanţa şi un ansamblu arhitectural cu un imens potenţial turistic se degradează pe zi ce trece din cauza indiferenţei şi a incompetenţei autorităţilor. Iar Cazinoul Constanţa nu este singurul exemplu de eşec al autorităţilor în ceea ce priveşte păstrarea şi conservarea monumentelor şi obiectivelor turistice.
 
Cetatea Capidava este un alt exemplu. Aici, fondurile europene destinate dezvoltării potenţialului turistic al cetăţii au ajuns fie în buzunarele unor oameni, fie au fost folosite pentru plata unor lucrări care au făcut mai mult rău cetăţii. Rezultatul? Un sit arheologic distrus complet, care din cauza acestor „restaurări” a pierdut şansa de a fi introdus pe lista patrimoniilor UNESCO.
 
- Care este cel mai mare mit pe care l-aţi auzit despre Uniunea Europeana şi pe care doriţi să îl dărâmaţi?
 
Sunt două mituri pe care le aud des în ultima perioadă de la politicienii anti-europeni: că noi contribuim mai mult la bugetul UE decât primim înapoi şi că Uniunea Europeană este departe de oameni, undeva la Bruxelles. Ambele afirmaţii sunt false! Aşa cum vă spuneam mai devreme, am primit de la UE de 3 ori mai multe fonduri decât am contribuit la bugetul european. Am primit 51 de miliarde de euro şi am contribuit cu doar 17 miliarde de euro. Aceste investiţii au dus la creşterea produsului intern brut cu 13,6% şi la reducerea şomajului cu 3,7%. Salariul mediu al fiecărui român este cu 30% mai mare acum decât ar fi fost fără fondurile UE şi fără apartenenţa la Uniunea Europeană.
 
Uniunea Europeană este în fiecare regiune, oraş şi sat din România şi din celelalte ţări membre. Deciziile luate la nivel european au impact pozitiv pentru fiecare cetăţean european, fie că e din Constanţa, Mangalia, Milano sau Atena. În plus, deciziile luate la nivel european ţin cont de nevoile şi specificul fiecărei regiuni în parte.
 
Sursa foto: Imaginea ne-a fost pusă la dispoziţie de Partidul Naţional Liberal