Vocea
interioară din capul nostru
vorbește continuu. Zgomotul mental este non-stop - indiferent
dacă suntem treji
sau dormim.
Mintea pălăvrăgește continuu, pentru
că asta știe să facă cel
mai bine:
să ruleze cuvinte.
Cele
mai multe cuvinte spuse
în interior
sunt cuvinte de
critică și de
judecată.
La adresa altora
sau la adresa noastră. Auto-
critica și auto-
judecata se
întâmplă continuu, 24 de ore, pentru
că orice
mic gest considerat "
greșit" de standardele interioare este "taxat" rapid: „ce
proastă am fost! Cum am putut face
asta?", „iar nu m-am
abținut", „iar am dat-o
în bară"
și tot
așa.
Nu ne-am
născut așa. Nu suntem „
defecți" din
naștere. Ne-am
născut cu ochi
luminoși și curiozitate
natural„ față de lumea
în care am venit.
Mintea a fost
învățată și antrenată să facă așa de
părinții noștri, apoi de profesori, de prieteni, de colegi, de mass-media, de tot ce-am citit
și de exemplele tuturor celor din jur.
Când încercăm să deprogramăm
mintea să nu ne
mai auto-agreseze, folosim
exerciții și tehnici
tip „
exercițiul" oglinzii propus de Louise Hay -
în care ne spunem zilnic
în oglinda „te iubesc, te valorizez,
îmi place maxim de
tine,
ești minunată,
ești realmente o
persoană specială".
Dacă repetam zilnic acest
exercițiu, el
începe să funcționeze.
Vorbăria minții se
schimbă, devenim
mai încrezători în propriile puteri
și încetul cu
încetul, vocea
critică se
estompează. Dar poate apărea o
altă voce a
importanței de
sine care ne face
să ne
simțim „diferit" de
ceilalți -
mai buni, chiar superiori.
Adică schimbăm o
direcție cu
alta opusă.
Cu alte cuvinte.....apare CONFLICTUL.
Și atunci, ce
soluție avem?
Tăcerea interioară.
Oprirea dialogului continuu
al minții. STOP
MAȘINI.
Cum?
Exersând zi de zi - SECUNDE de
tăcere interioară.
Respirăm Contemplăm răsăritul sau apusul soarelui.
Ascultăm păsările. Ne
uităm în ochii copiilor sub 2 ani,
așa cum se
uită ei
la noi.
ÎN TĂCERE INTERIOARĂ. Fiecare
secundă în plus,
contează.
Acumulăm tăcere interioară,
și mintea se
va retrage,
secundă cu
secundă, din
dominația să zgomotoasă. Este un
exercițiu interesant.
Merită să-l
încercăm.
Măcar să vedem cum este.
După ce
trăim o
viață în gălăgia din cap, este o provocare
să faci
liniște.
Dar pentru
asta suntem aici, acum.
Să experimentăm opțiuni.
Să aveți o
săptămână liniștită, cu
Tăcere interioară.
Vă iubesc.
Sursa text și foto:
Facebook Zyanna Orinda
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: