#ConstantaEsteBine Traseu în formă de „H“ parcurs de Ionuț Petcu la ultramaratonul „Autism 24 h Marea Neagră“. Ce simbolizează litera (galerie foto + video)

• Ionuț Petcu a alergat 100 de kilometri la ultramaratonul „Autism 24 h Marea Neagră“
• Constănțean de origine, Ionuț Petcu a început să alerge în 2013, iar de atunci a evoluat la multe competiții
• 2017 este anul în care alergătorul constănțean și-a făcut debutul la nivel internațional

Născut la Constanța, dar stabilit acum doi ani în București, alergătorul Ionuț Petcu nu a fost împiedicat nici de restricțiile în urma pandemiei de coronavirus să-și urmeze pasiunea de a face mișcare și sport.
Astfel că el a participat, pe perioada stării de urgență, și la ultramaratonul „Autism 24 h marea Neagră“. Pentru prima dată în istoria competiției, evenimentul nu s-a desfășurat pe plaja din stațiunea Mamaia, ci în domiciliul fiecărui participant sau în apropierea locuinței, din cauza crizei generate de pandemia Covid-19. Evenimentul a avut scop caritabil și a urmărit strângerea de fonduri pentru realizarea primei platforme online de terapie și suport emoțional pentru copiii cu autism. Concurenții au avut de parcurs minimum 100 de kilometri în 24 de ore, iar Ionuț a totalizat 100,30 kilometri.



Simbolic pentru caracterul umanitar al ultramaratonului, alergătorul de 39 de ani a ales să parcurgă distanța pe un traseu în forma literei „H“, de la „Hope“ (speranță). „Am alergat individual, dar împreună cu alți 148 de alergători ultramaratonul Autism 24H pe alei urbane în proximitatea locuinței, pe o rază de un kilometru și un traseu în forma literei H (Hope - Rază de Speranță). Am alergat anduranța unui ultramaraton urban pe aleile din capitală. Singur. Şi totuşi în acelaşi ritm cu o sută cincizeci de alergători în România și în alte tări, după disponibilități și posibiltăți. A fost prima provocare urbană de peste 100 de kilometri alergată în condițiile ordonanțelor militare, 75 de kilometri în intervalul 10-22 (undeva la opt ore) și 25 de kilometri în intervalul 6-10 (undeva la trei ore). Anduranța trebuia să respecte condițiile legale actuale de mobilitate dacă se alerga în exterior. Mi-am asumat să fiu responsabil și m-am adaptat situației actuale alergănd în siguranță aleile urbane. Au fost emoții. Zeci de kilometri alergaţi individual şi milioane de pași simultan în douăzeci și patru de ore“, a precizat Ionuț Petcu.
 

Palmares cu toate cele opt distanțe Lockdown Ultra

Acesta și-a dorit să fie primul alergător care are în palmares toate cele opt distanțe Lockdown Ultra. „Toate alergate în doar patru săptămâni. Prima dată am alergat maratonul Apoi anduranța ultramaratonului de 100 de kilometri. Săptămâna trecută, am alergat sâmbătă cursa de 21 de kilometri, duminică pe cea de 10 kilometri. Ultimele patru, un kilometru, trei kilometri, cinci kilometri și 50 de kilometri au fost aliniate la start pentru acest weekend. Sâmbătă m-am bucurat de distanțele scurte sprintene în IOR. Motivaţia? Bucuria pașilor de fugă cucerind teritorii vechi și noi în acest gram ivit de libertate privind încrezători către viitor. Legal puteam ieși din captivitate. Pentru drumeții, sport individual și alte activități la munte și la mare. Dar ultima experiență ultra a venit neașteptat sincronizată cu prima deplasare către marea albastră“, povestește alergătorul.


Ultramaraton urban la Constanța. 50 de kilometri alergați
Așa a ajuns Ionuț să alerge ultramaratonul urban de 50 de kilometri la Constanța. „Orașul de la mare nu este încăpător pentru a alerga un maraton. Așa că am pornit către toate cele patru zări, către est pe faleză și digul din portul turistic, am urcat spre zona centrală și am pornit către nord în stațiunea Mamaia. Apoi am făcut cale întoarsă către sudul localității, pentru ca mai apoi să revin către zona centrală repejor spre linia de finiș. M-am bucurat de anduranța primului ultramaraton urban la malul mării, 50 de kilometri alergați individual respectând distanțarea socială. Am alergat pentru prima dată pe aleile urbane constănțene, acolo unde cândva eram acasă și mă bucur că marea încheie palmaresul personal Lockdown Ultra. România este prezentă (și) în alergarea necompetițională de amatori la nivel global și mă bucur că sunt parte din această poveste“, punctează Ionuț Petcu.
Acesta povestește că prima dată a început să alerge pentru a scăpa de stres și „de kilogramele generoase din posesie“. Primii pași către alergare au apărut în 2013, odată cu prima participare la antrenamentele de grup organizate pe malul mării de Sanasport, organizatorul competiţiei Maratonul Nisipului. „Pornisem cu pași mărunți într-o frumoasă călătorie neașteptată. Erau primii paşi care aveau să îmi schimbe complet viaţa. Pași mărunți cu greutate și ambiții. Maratonul Nisipului 2015 m-a provocat la startul de zece (kilometri). Au fost alergați, cronometrați oficial și premiați cu o medalie de finisher purtând pe umeri pentru prima oară tricolorul“, arată Ionuț.
 

A sărbătorit în Munții Apuseni împlinirea a 35 de ani

Starea de bine de la final avea să îl facă să își dorească mai mult. Cum spune el, să depășeacă limite. „Adrenalină. Emoții. Endorfine. Primul maraton nu era departe. Anul ce a urmat, în 2016 distanța alergată a crescut pas cu pas pe poteci urbane, montane locale sau prin vecini. La aniversarea celor 35 de ani alergam în Munții Apuseni primul maraton, savurat pe un traseu accidentat la înălţime, cu treceri prin peşteri şi pasaje prin stânci prinse în lanţuri, toate servite în competiția RunSilvania WildRace. Ritmul constant m-a făcut să îmi doresc să fac parte din echipa oficială de pace(make)ri din capitală. Am aplicat și am fost acceptat. Aveam ocazia să pot inspira alți pași de alergăceală. M-am bucurat de experiență la un target sprinten colorat în portocaliu, o asortare interesantă cu tricolorul purtat pe umeri în pașii de alergăceală. Timpul din statistici a confirmat misiunea dusă la final cu succes. Am revenit în toamnă şi am alergat chiar maratonul. Al treilea. Misiune îndeplinită fără emoţii cu voioşie într-o zi splendidă de octombrie. Anul ce a urmat, în 2017 am aplicat pentru a experimenta pașii constanți de fugă şi internaţional. Am fost acceptat. Am alergat ca pacer două curse în echipa italiană, la Veneția, dar şi o dată în cea spaniolă la Gran Canaria. Un palmares în ritm constant de fugă“, punctează Ionuț Petcu.
 

Libertate pe poteci, deasupra norilor, la înălțime

Deși născut la mare, alergătorul preferă anduranța montană, savurând senzația de libertate pe poteci, deasupra norilor, la înălțime. „Aventura avea să devină o luptă cu limitele personale în mijlocul verii anului 2017 prin Balcani, la primul meu ultramaraton montan. Tryavna Ultra. Cu recunoaștere ITRA internaţională. Anul ce a urmat am repetat experienţa încă o dată. 2018 a adus schimbări importante în viaţa mea. Urma să renunț la malul mării pentru agitația din capitală. M-am relocat la începutul verii în București pentru a fi mai aproape de oportunitățile de fugă. Mizam pe o nouă direcție (și) în carieră, în proiectarea 3D, de data asta în domeniul auto“, menționează Ionuț.

Înainte de a pleca în capitală însă a acceptat provocarea de a alerga cel puţin o sută de kilometri în limita unei zile. „24 de ore. Autism 24H în echipa Rază de Speranță. Pe nisip. În bucle de trei kilometri la malul mării. Experiența de anduranţă a competiţiilor montane m-a dus la final învingător cu ambiţii personale. Pe ceas au fost adunaţi pentru statistici undeva la 110 kilometri în ture de anduranță în paşi de alergăceală. Astăzi, locul meu de joacă este capitala. Sau punctul actual de plecare către alți pași de fugă. Zilele de joi în capitală au devenit tradiție de fugă alături de comunitatea adidas Runners Bucharest. Am profitat de oportunitatea comunității globale, de a alerga alături de prieteni vechi și noi la Paris, la Atena sau la Londra“, mai spune Ionuț Petcu.


Citește și:

Ediţia a şasea a Mamaia Friday Sunset Run Ionuţ Petcu vă invită la alergarea de vineri seară, pe faleza din Mamaia (galerie foto)

Traseu aventuros la Maratonul Mării Negre, din Bulgaria. Au tras din greu şi alergători dobrogeni (galerie foto)

#ConstanțaEsteBine Adrian Gemănaru - „Nu sunt singur pe acest drum dedicat copiilor cu nevoi speciale“